Preţurile petrolului au crescut cu aproximativ 2% joi, după ce o navă comercială a fost lovită de un proiectil în apropierea coastelor Omanului, incident care a reaprins temerile privind securitatea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz şi ritmul revenirii exporturilor de petrol din Orientul Mijlociu, transmite Reuters.
La finalul şedinţei de tranzacţionare, petrolul Brent s-a apreciat cu 1,52 dolari, sau cu 2,1%, până la 75,26 dolari pe baril, iar ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 1,58 dolari, sau cu 2,3%, la 71,92 dolari pe baril.
După închiderea pieţelor, doi oficiali americani au declarat pentru Reuters că nava comercială a fost atacată de Iran în timp ce încerca să tranziteze Strâmtoarea Ormuz. La rândul lor, autorităţile iraniene au avertizat că securitatea navelor care navighează în afara rutelor desemnate prin Ormuz nu poate fi garantată.
Incidentul a determinat Organizaţia Maritimă Internaţională a ONU să suspende temporar programul prin care asista şi coordona trecerea navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, alimentând din nou îngrijorările privind stabilitatea acordului preliminar dintre Statele Unite şi Iran.
Înaintea conflictului, aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol tranzita această rută strategică dintre Iran şi Oman. Miercuri, cotaţiile petrolului coborâseră la cele mai reduse niveluri din 27 februarie, pe fondul reluării transporturilor prin strâmtoare.
Analiştii Rystad Energy avertizează că depozitele de petrol din statele Golfului sunt ocupate în proporţie de aproximativ 50-60%. Dacă traficul petrolier prin Strâmtoarea Ormuz nu revine rapid la normal, producătorii ar putea fi nevoiţi să reducă extracţia, iar revenirea completă a exporturilor s-ar putea amâna până anul viitor.
Secretarul de stat american Marco Rubio le-a transmis aliaţilor din Golf că orice acord cu Iranul va ţine cont şi de interesele acestora, în timp ce administraţia americană încearcă să consolideze sprijinul regional pentru înţelegerea preliminară cu Teheranul.
Banca Goldman Sachs estimează că producţia iraniană de petrol nu va creşte semnificativ, chiar dacă actuala relaxare a sancţiunilor va continua şi după expirarea derogării temporare, programată pentru 21 august. Potrivit instituţiei, China va rămâne principalul cumpărător al petrolului iranian, în condiţiile în care sancţiunile Uniunii Europene şi ale Marii Britanii împotriva exporturilor iraniene rămân în vigoare.
Şi banca UBS şi-a redus prognozele privind evoluţia petrolului Brent, estimând un preţ de 85 de dolari pe baril la sfârşitul lunilor septembrie şi decembrie 2026 şi de 80 de dolari pe baril în primul semestru din 2027.
Pe piaţa produselor petroliere, benzina tranzacţionată în Statele Unite s-a scumpit cu aproximativ 5%, iar motorina cu aproape 4%.
Analiştii spun că aprecierea petrolului a fost susţinută şi de factori tehnici, investitorii profitând de nivelurile reduse ale cotaţiilor pentru a închide poziţiile de vânzare şi a cumpăra petrol după scăderea accentuată din ultimele zile.
Reuters mai notează că două cutremure puternice produse în Venezuela ar putea afecta planurile de creştere a exporturilor de petrol ale ţării. În acelaşi timp, surse apropiate discuţiilor au declarat că Irakul ia în calcul posibilitatea de a părăsi OPEC dacă organizaţia nu îi va permite să îşi majoreze semnificativ producţia de petrol, un scenariu care ar reprezenta o nouă provocare pentru cartel, după retragerea recentă a Emiratelor Arabe Unite.
