Estonia analizează o strategie neobișnuită pentru a-și apăra teritoriul în fața unei posibile invazii rusești: refacerea turbăriilor degradate, care pot deveni capcane naturale pentru tancurile lui Putin, dar și un aliat împotriva poluării și schimbărilor climatice, relatează Politico.
Tallinn devine astfel al treilea guvern din UE care inițiază discuții ministeriale privind ideea restaurării turbăriilor de-a lungul flancului estic al NATO, alături de Finlanda și Polonia, după ce oamenii de știință au subliniat că turbăriile pot fi capcane extrem de eficiente atât pentru tancurile inamice, cât și pentru dioxidul de carbon.
„Pot confirma că am început discuții preliminare cu Ministerul Apărării și dorim să le includem într-un proiect de refacere a naturii”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Mediului din Estonia, întrebat dacă guvernul analizează restaurarea turbăriilor ca măsură de securitate. Discuțiile „sunt încă într-un stadiu foarte incipient”, a adăugat acesta.
Ministerele Apărării și Mediului din Polonia și Finlanda au declarat la începutul acestei luni că iau în considerare restaurarea turbăriilor ca măsură dublă, atât climatică, cât și de securitate.
În starea lor naturală, saturată cu apă, turbăriile stochează cantități uriașe de carbon, reprezintă habitate esențiale pentru biodiversitate și acționează ca bariere naturale împotriva secetei și incendiilor. Terenul lor mlăștinos și instabil prinde în capcană orice utilaj greu, transformându-le în obstacole redutabile pentru o armată invadatoare.
Însă jumătate dintre turbăriile din UE au fost desecate, de obicei pentru a fi transformate în terenuri agricole. Odată uscate, acestea eliberează carbon, alimentând schimbările climatice, iar solul deshidratat poate fi traversat cu ușurință de tancuri.
„Linia de Apărare Baltică”
Estonia este una dintre cele mai bogate țări ale UE în turbării și a demarat deja un amplu program de restaurare, deși oamenii de știință estimează că țara trebuie să își dubleze eforturile pentru a îndeplini noile obiective europene de refacere a naturii.
Totuși, ambițiile de restaurare ale guvernului au întâmpinat un obstacol la începutul acestui an, când un proiect de reînmuiere a solului a fost întâmpinat cu puternică opoziție din partea localnicilor, determinând autoritățile să suspende mai multe planuri.
Estonia, Letonia și Lituania doresc să integreze turbăriile existente în noul proiect „Linia de Apărare Baltică” pentru a-și fortifica frontierele, însă restaurarea activă a mlaștinilor nu a făcut până acum parte din plan. Un purtător de cuvânt al Ministerului estonian al Apărării a confirmat vineri că au început discuții interne la nivel guvernamental.
Editor : M.I.