Decizia de ultim moment a secretarului american al apărării, Pete Hegseth, de a anula desfăşurarea a 4.000 de soldaţi în Polonia a luat prin surprindere personalul Pentagonului şi aliaţii europeni, fiind cel mai recent exemplu de mişcare bruscă în privinţa trupelor SUA, scrie Politico.com.
Nu a fost clar exact de ce Hegseth a emis ordinul, potrivit a trei oficiali din domeniul apărării familiarizaţi cu problema. Preşedintele Donald Trump şi-a exprimat în repetate rânduri furia şi frustrarea faţă de aliaţii europeni pentru eşecul acestora de a ajuta în războiul cu Iranul, deşi Trump a etichetat Polonia drept un „aliat model” pentru cheltuielile sale ridicate în domeniul apărării.
Decizia a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât trupele şi echipamentele începuseră deja să sosească în ţară.
Această decizie a provocat joi noi valuri de anxietate în capitalele europene şi în interiorul Pentagonului cu privire la posibilitatea ca astfel de mişcări să încurajeze Rusia să atace aliaţi din NATO.
„Nu aveam nicio idee că se va întâmpla asta”, a spus unul dintre oficialii americani, adăugând că oficialii europeni şi americani au petrecut ultimele 24 de ore la telefon încercând să înţeleagă decizia şi să afle dacă vor mai urma şi alte surprize.
Măsura vine după anunţul făcut de Hegseth luna aceasta, conform căruia Pentagonul va retrage 5.000 de soldaţi din bazele din Germania. Acea decizie a pus în aplicare o ameninţare făcută de Trump după ce cancelarul german Friedrich Merz a spus că SUA se „umileşte” prin conflictul din Iran.
În cazul de faţă, cei 4.000 de soldaţi din Texas se pregăteau să plece într-o rotaţie de nouă luni, planificată de mult timp, în Polonia, care include antrenamente cu aliaţii NATO, când a venit ordinul de oprire. Anularea acestei misiuni de rutină este deosebit de neobişnuită, având în vedere că trupele americane staţionate pe continent reprezintă un factor cheie de descurajare pentru Rusia. Trump a insistat că Europa va trebui să se descurce singură – chiar dacă a criticat vehement opoziţia aliaţilor faţă de conflictul din Iran – iar acest ultim ordin sugerează că preşedintele este hotărât să reducă prezenţa americană pe continent, comentează POLITICO.
Rolul armatei în Europa „se rezumă la descurajarea ruşilor, protejarea intereselor strategice ale Americii şi asigurarea aliaţilor”, a declarat lt. gen. Ben Hodges, fostul comandant al Armatei SUA în Europa. „Iar acum, un element foarte important care urma să facă parte din acea descurajare a dispărut”, a arătat el.
Pentagonul a apărat această mişcare ca fiind un proces atent analizat. „Decizia de a retrage trupele urmează un proces cuprinzător, pe mai multe niveluri, care include perspectivele liderilor-cheie (din cadrul armatei SUA în Europa) şi de-a lungul lanţului de comandă”, a declarat secretarul de presă interimar al Pentagonului, Joel Valdez. „Aceasta nu a fost o decizie neaşteptată, luată în ultimul moment”, a dat el asigurări.
Casa Albă nu a răspuns la o solicitare de comentarii, menţionează POLITICO.
Strategia mai largă rămâne însă neclară. Retragerea din Germania se află încă în faza de planificare, potrivit a doi oficiali americani familiarizaţi cu problema. Aceasta reprezintă o reducere relativ minoră a celor 38.000 de soldaţi americani din ţară, dar trimite un semnal aliaţilor europeni că ar putea plăti un preţ pentru că nu sunt de acord public cu Casa Albă.
„Polonezii cu siguranţă nu l-au criticat niciodată pe preşedintele Trump şi fac tot ceea ce ar trebui să facă nişte aliaţi buni”, a spus Hodges. „Şi totuşi, se întâmplă asta”, notează el.
Oficialii polonezi au recurs la reţelele sociale fie pentru a apăra decizia, fie pentru a-şi exprima nemulţumirea cu privire la impactul acesteia asupra alianţei. Unii sperau că armata SUA va înlocui chiar această prezenţă rotativă a trupelor cu una permanentă, deja dislocată în Europa. Alţii au încercat să minimizeze impactul potenţial.
„Această chestiune nu priveşte Polonia”, a declarat viceprim-ministrul polonez Władysław Kosiniak-Kamysz într-o postare pe reţelele sociale. „Este legată de realinierea anunţată anterior a unei părţi din forţele militare americane din Europa”, referindu-se la eforturile continue ale SUA de a reevalua trupele americane de pe continent, a explicat oficialul.
Conform unor sondaje recente, majoritatea polonezilor sunt în favoarea existenţei unei baze militare americane pe teritoriul lor, spre deosebire de multe alte ţări europene. De asemenea, se preconizează că cheltuielile Poloniei pentru apărare vor creşte până la 4,7% din PIB în acest an, cea mai mare cifră de acest fel dintre aliaţii NATO.
CITEȘTE ȘI România şi Polonia, singurele ţări europene cu majorităţi favorabile prezenţei militare americane. Susţinerea în România este însă mult mai slabă decât cea din Polonia, potrivit unui sondaj
Pentagonul a efectuat recent o analiză a prezenţei trupelor americane în întreaga lume, deşi nu se aşteaptă ca aceasta să fie făcută publică. Oficialii au indicat că studiul nu prevede o retragere majoră a trupelor din Europa. Însă un alt document cheie publicat anul acesta, Strategia de Apărare Naţională, promite să aloce mai multe resurse militare în alte părţi şi să lase securitatea europeană în seama ţărilor europene.
Pentagonul a anunţat în octombrie că nu va înlocui o brigadă a Armatei care urma să părăsească România la sfârşitul anului trecut, o mişcare care i-a frustrat pe susţinătorii unei politici de apărare agresive de la Capitol Hill, reaminteşte POLITICO.
„Aceasta reprezintă o provocare majoră pentru securitatea Europei şi o modalitate extrem de perturbatoare de a transfera responsabilitatea către europeni”, a comentat Joel Linnainmäki, un fost oficial finlandez. „Pentru aliaţii aflaţi lângă Rusia, acest lucru va trebui să le schimbe calculele”, a punctat el.
Dar unii membri ai alianţei au încercat să minimizeze impactul neprezentării brigăzii americane în Polonia. Un înalt oficial NATO a declarat că forţele rotaţionale, precum desfăşurarea trupelor americane în Polonia, nu sunt luate în calcul în planurile pe termen lung ale alianţei de a consolida o prezenţă militară pe continent care să descurajeze Rusia.
„Ştim că SUA lucrează pentru a-şi ajusta poziţia în Europa”, a spus oficialul. „Şi observăm deja o prezenţă crescândă pe flancul estic din partea Canadei şi a Germaniei, ceea ce contribuie la o NATO mai puternică în ansamblu”, a arătat el. Oficialul a spus că Franţa şi Germania au împreună 5.000 de soldaţi pe flancul estic al NATO, un număr care va creşte cu mii până la sfârşitul anului viitor.
