Partidele pro-UE din România par să fi ţinut piept extremei drepte la votul parlamentar de duminică, potrivit primelor rezultate, dar, deşi centru-stânga este în frunte, prezenţa puternică a extremei drepte este semnificativă înainte de votul pentru preşedinte din 8 decembrie. Puterea votului radical sugerează că un candidat ultranaţionalist şi pro-rus ar putea câştiga Preşedinţia săptămâna viitoare, remarcă POLITICO.
România a plonjat într-una dintre cele mai intense crize de la căderea comunismului după ce Călin Georgescu, un admirator practic necunoscut al preşedintelui rus Vladimir Putin, a câştigat primul tur al alegerilor pentru importantul post de preşedinte la 24 noiembrie, parţial pe baza unei campanii de mare succes pe TikTok, menţionează POLITICO.
Semnalele iniţiale de duminică seară – din sondajele efectuate la ieşirea de la urne şi din procesarea primelor rezultate – arătau că establishmentul politic tradiţional va păstra controlul asupra parlamentului, rezistând unei creşteri a extremei drepte. Partidul Social Democrat (PSD) de centru-stânga al premierului Marcel Ciolacu părea că va obţine aproximativ un sfert din voturi, devansând Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) de extremă-dreapta, cotată, cu puţin sub 20%, pe locul al doilea.
Ciolacu a salutat scorul puternic al partidului său ca dovadă a faptului că ţara cu 19 milioane de locuitori ar putea rămâne pe traiectoria sa pro-UE: „Este un semnal important pe care românii l-au trimis clasei politice: să continuăm dezvoltarea ţării cu bani europeni, dar în acelaşi timp să ne protejăm identitatea, valorile naţionale şi credinţa”, a spus el. Pentru a guverna, PSD va trebui să formeze o coaliţie ce ar putea include Partidul Naţional Liberal (PNL), de centru-dreapta, actualul său partener de guvernare, alături de alţii.
CU GÂNDUL LA ALEGERILE PREZIDENŢIALE: AR PUTEA SĂ O SUSŢINĂ PSD PE LASCONI?
În ceea ce priveşte preşedinţia, situaţia este mai complexă, deoarece nici PSD, nici PNL nu s-au calificat pentru turul al doilea. În schimb, a revenit liberalei Elena Lasconi, liderul reformist al Uniunii Salvaţi România (USR), să se confrunte cu Georgescu în turul al doilea al votului prezidenţial din 8 decembrie.
Pe cont propriu, USR – cu un sondaj la ieşirea de la urne care sugerează un sprijin de aproximativ 15,5%, dar primele rezultate sugerează o cifră mult mai mică – pare să se afle la o oarecare distanţă de trei partide de extremă dreapta. În plus faţă de sprijinul de puţin sub 20 la sută al AUR pe extrema dreaptă, sondajele şi primele rezultate au arătat că alte 10-12 la sută au mers către două partide mai mici de extremă dreapta. Multe vor depinde, aşadar, pe cine vor susţine alegătorii PSD şi PNL duminica viitoare, explică POLITICO.
O mare potenţială coaliţie politică ar putea vedea USR-ul lui Lasconi făcând echipă cu PSD-ul lui Ciolacu: Ea l-ar ajuta să formeze o majoritate în parlament, în timp ce el ar susţine-o pentru preşedinţie. Cu toate acestea, Lasconi ar putea avea probleme în a înghiţi un astfel de pact toxic, având în vedere că ar lega-o de o instituţie tradiţional pătată de clientelism şi corupţie.
Lasconi a fost rezervată până la aflarea rezultatelor complete şi şi-a limitat comentariile electorale la avertizarea că Georgescu ar putea readuce ţara sub influenţa Rusiei, menţionând că Moscova „nu a făcut niciodată nimic bun” pentru România. „Dumnezeu să binecuvânteze România în UE şi NATO”, a spus ea. „Noi, uniţi, putem face minuni. Dacă suntem uniţi, roboţii ruşi de pe TikTok nu ne pot distruge democraţia”, a transmis ea.
Liderul AUR, George Simion, a declarat că nu are încredere în sondajele la ieşirea de la urne care arată că partidul său s-a clasat doar pe locul al doilea şi a sugerat că partidele de extremă dreapta au avut de fapt performanţe mai bune decât se arată. „Astăzi poporul român a votat masiv pentru forţele suveraniste şi chiar mai mult, pentru] ceea ce ne-am dorit încă de la înfiinţarea AUR, acum exact 5 ani: ca PSD şi PNL să fie scoase din majoritatea guvernamentală prin votul românilor”, a declarat el.
Potenţiala minge din ciclul electoral românesc se află la Curtea Constituţională, care a dispus renumărarea voturilor pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale în urma unei acuzaţii de fraudă din partea unuia dintre cei 13 candidaţi, europarlamentarul Cristian Terheş, care a obţinut aproximativ 1% din voturi. Instanţa se va reuni luni pentru a decide dacă va anula primul tur al alegerilor prezidenţiale. În acest caz, întregul scrutin prezidenţial ar trebui probabil reprogramat pentru mijlocul şi sfârşitul lunii decembrie. O astfel de anulare ar pune gaz pe focul politic din ţară, deoarece ar întări suspiciunile că partidele tradiţionale de guvernământ din România – PSD şi PNL – încearcă să manipuleze votul pentru a-şi oferi o a doua şansă la preşedinţie, conchide POLITICO.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
