Întâlnirea de luni de la Casa Albă între preşedintele francez Emmanuel Macron, primul european primit de Donald Trump de când este preşedinte, este analizată marţi în presa internaţională, care ajunge la aceeaşi concluzie: în ciuda aparenţelor prietenoase, între SUA şi Europa se adânceşte o prăpastie. Macron „îmblânzitorul lui Trump” îşi face magia, dar SUA şi Europa rămân la un ocean distanţă, scrie The Guardian, în timp ce CNN titrează: Chiar dacă Macron îl flatează pe „Dragă Donald”, SUA sunt profund înstrăinate de Occident în privinţa Ucrainei.
CNN: O nouă falie tranatlantică uriaşă
Donald Trump a transformat deja semnificativ rolul global al Americii. Reticente în a condamna agresiunea Kremlinului, luni, la împlinirea a trei ani de la atacul brutal asupra Ucrainei, Statele Unite au ales noi parteneri de vot la Organizaţia Naţiunilor Unite, inclusiv inamicii de lungă durată Rusia şi Coreea de Nord. Drama de la sediul ONU a reflectat mai bine noua ruptură transatlantică decât scenele de la Casa Albă în care Trump şi omologul său francez Emmanuel Macron şi-au strâns mâinile şi şi-au împărţit reciproc linguşeli, arată CNN în analiza sa.
Aceasta nu a fost singura juxtapunere stridentă într-o zi de dramă diplomatică care s-a întins de la Kiev la Moscova, de la Londra la Washington şi New York, în timp ce puterile mondiale îşi dispută poziţia în marele joc global brusc zguduit de Trump. Întoarcerea uluitoare a lui Trump către Putin şi distanţarea faţă de Ucraina a zdruncinat vechile alianţe şi a declanşat o cursă a aliaţilor şi adversarilor Americii pentru a modela acordul de pace pe care intenţionează să îl încheie cu liderul rus. Europa pune presiune pe Rusia, în timp ce SUA fac acelaşi lucru cu Ucraina.
La macarea a trei ani de la invazia rusă, liderii mondiali au luat trenul spre Kievul în război pentru a-l susţine pe preşedintele Volodimir Zelenski – proaspăt atacat de Trump. Printre aceştia s-a numărat şi premierul canadian Justin Trudeau, care şi-a putut compătimi gazda după ce Trump l-a insultat din nou luni spunând că este „guvernatorul” celui de-al 51-lea stat american.
La Londra, premierul britanic Keir Starmer, care îi va urma lui Macron în încercarea de a-l redirecţiona pe Trump cu ocazia propriei sale vizite la Casa Albă, joi, a declarat că G7 ar trebui să îşi asume „mai multe riscuri” pentru a afecta Rusia şi a anunţat o nouă serie de sancţiuni. Dar Trump vrea ca Rusia să revină în clubul naţiunilor bogate, iar G7 să redevină G8.
La Moscova, Putin i-a condamnat pe liderii europeni sugerând că sunt prea apropiaţi de Ucraina pentru a ajuta la medierea păcii, în schimb l-a lăudat pe Trump că s-a eliberat de astfel de „lanţuri”.
În spatele teatrului diplomatic se află o temă comună: Liderii ştiu că Trump este disperat după o „înţelegere” care să îi consolideze reputaţia şi se tem că, în căutarea sa de adulaţie politică acasă şi a unui premiu Nobel pentru pace evaziv, preşedintele SUA nu este atent la detalii, notează CNN. „Adică, asta este ceea ce fac. Fac afaceri. Toată viaţa mea înseamnă afaceri. Asta e tot ce ştiu, să fac afaceri. Şi ştiu când cineva vrea să le facă şi când cineva nu vrea”, a recunoscut Trump luni, la conferinţa de presă comună cu Macron.
Subalternii lui Trump îl laudă la nesfârşit pentru abilităţile aproape supraomeneşti la masa negocierilor. „El este negociatorul şef. Este comandantul suprem. Şi numai datorită puterii sale ne aflăm în această poziţie”, a declarat de exemplu consilierul său pentru securitate naţională, Mike Waltz, la Fox Business.
Îngrijorările europene au fost exacerbate de conferinţa de presă comună de luni cu Macron, când Trump şi-a arătat interesul şi înţelegerea aparent limitate faţă de modul în care un acord de pace fără garanţii de securitate ar putea recompensa cucerirea de teritorii a lui Putin şi ar putea pune bazele unor războaie viitoare. În schimb, preşedintele s-a plâns neîncetat că invazia nu ar fi avut loc niciodată dacă el ar fi fost în funcţie.
Macron şi-a folosit repertoriul extins de complimente, limbajul corporal tactil şi strângeri de mână care păreau să nu se termine niciodată, adresându-se cu „Dragă Donald”. Şi chiar a reuşit să îl corecteze în Biroul Oval cu privire la afirmaţiile sale false potrivit cărora Washingtonul ar fi contribuit dublu faţă de Europa în Ucraina.
După vizita la Casa Albă, Macron a căutat un alt loc pentru a ajunge la Trump – Fox News, spunându-i lui Bret Baier: „Cred că venirea preşedintelui Trump (la Casa Albă) schimbă regulile jocului. Şi cred că are capacitatea de descurajare pentru ca SUA să se reangajeze cu Rusia. Preocuparea mea este că trebuie să ne mişcăm repede. Dar avem nevoie de ceva mai întâi, un armistiţiu, care ar putea fi evaluat şi verificat, şi de o negociere în toată regula”, a spus Macron la Fox.
Mai devreme, după ce s-a adresat lui Trump la Casa Albă, Macron a spus: „Noi vrem pace; el vrea pace. Vrem pace rapid, dar nu vrem un acord care să fioe slab”. Francezii şi britanicii doresc garanţii de securitate pentru Ucraina care, în opinia lor, pot fi consolidate doar de o „piedică” americană, care să descurajeze Rusia să reînceapă războiul.
Dar cât de departe merge solidaritatea americană este neclar, deoarece Trump a refuzat să ofere public ajutorul SUA. Poate că nu vrea să îl înfurie pe Putin înainte de eventualul lor summit. Sau poate că este îngrijorat de o posibilă ciocnire între forţele americane şi ruse, dacă trupele americane ar face parte din aceste garanţii de securitate, comentează Reuters.
Această înstrăinare între Washington şi aliaţii pe care i-a protejat de la cel de-al Doilea Război Mondial a fost pusă în evidenţă în Biroul Oval când Trump a fost întrebat dacă Putin, care şi-a ucis şi întemniţat oponenţii, este un „dictator”. „Nu folosesc aceste cuvinte cu uşurinţă”, a spus Trump la câteva zile după ce îi aplicase această caracterizare lui Zelenski, un preşedinte ales în mod democratic. Acest lucru a atras un zâmbet galic strâmb şi o privire în lateral din partea lui Macron. Dar, de asemenea, a sintetizat sarcina sa enormă, conchide CNN în analiza sa.
REUTERS: Trump şi Macron afişează diferenţe puternice cu privire la Ucraina, în ciuda aparenţelor prietenoase
Preşedintele american Donald Trump şi preşedintele francez Emmanuel Macron au arătat luni diferenţe puternice în abordarea lor faţă de Ucraina, expunând diviziunea dintre Statele Unite şi Europa cu privire la propunerea lui Trump pentru un acord rapid de încetare a focului cu Rusia, comentează Reuters.
După ore de discuţii între cei doi lideri, Trump şi Macron au arătat o relaţie prietenoasă, bazată pe ani de relaţii bune. Dar Macron a arătat clar că nu este de acord cu Trump cu privire la unele aspecte-cheie, în timp ce se împlineau trei ani de când Rusia a invadat Ucraina.
Trump a refuzat să se refere la preşedintele rus Vladimir Putin ca la un dictator, după ce săptămâna trecută l-a numit dictator pe preşedintele Ucrainei. Macron a spus că este clar că Rusia „este agresorul” în conflict, un subiect asupra căruia Trump a oscilat săptămâna trecută. „Preşedintele Putin a încălcat pacea”, a spus Macron la conferinţa de presă comună cu Trump.
Trump şi-a exprimat dorinţa pentru o încetare a focului cât mai curând posibil şi a declarat că încearcă să medieze între Ucraina şi Rusia. El a spus că ar putea merge la Moscova pentru a se întâlni cu Putin odată ce se va ajunge la un acord. Macron, pe de altă parte, a îndemnat la o abordare mai deliberată, începând cu un armistiţiu şi apoi cu un acord de pace care să includă garanţii de securitate.
Macron, primul lider european care l-a vizitat pe Trump de când acesta a recăpătat puterea în urmă cu o lună, a numit discuţiile sale cu Trump „un punct de cotitură” în demersul pentru o abordare mai unitară.
Macron încearcă să capitalizeze o relaţie cu Trump construită în timpul primelor lor mandate prezidenţiale. Liderul francez a arătat cum a reuşit să se descurce cu imprevizibilul Trump fără a-l îndepărta. La un moment dat, în timpul întâlnirii lor din Biroul Oval, Macron i-a atins braţul lui Trump şi a corectat delicat afirmaţia preşedintelui american potrivit căreia Europa a acordat toate ajutoarele sale pentru Ucraina sub formă de împrumuturi.
Trump, întrebat dacă este posibil ca Ucraina să fie nevoită să cedeze unele teritorii Rusiei, a răspuns: „Ei bine, vom vedea”. Macron a declarat că orice acord ar trebui să includă suveranitatea pentru Ucraina.
THE GUARDIAN: Macron „îmblânzitorul lui Trump” îşi face magia, dar SUA şi Europa rămân la un ocean distanţă
A fost un act delicat de echilibristică pentru omul considerat cândva „îmblânzitorul lui Trump” din Europa, comentează şi The Guardian relatând despre episodul din Biroul Oval.
Emmanuel Macron, aşezat în Biroul Oval, a încercat cu blândeţe să facă în timp real o verificare a faptelor cu Donald Trump, în timp ce preşedintele SUA promova o poveste conform căreia Ucraina a profitat de sprijinul SUA în apărarea sa împotriva Rusiei. Acum, a spus Trump, este timpul ca ajutorul să fie rambursat.
„Acest război ne-a costat pe toţi o mulţime de bani”, a menţionat Macron, în timp ce Trump privea încruntat . „Şi aceasta este responsabilitatea Rusiei, deoarece agresorul este Rusia”, a punctat Macron.
Trump a intervenit: „Doar ca să înţelegeţi, Europa împrumută bani Ucrainei”, a spus el. „Ei îşi primesc banii înapoi”, a insistat şeful Casei Albe.
„Nu”, a replicat Macron punându-şi mâna uşor pe încheietura lui Trump. „Ca să fiu sincer, am plătit 60% din efortul total (de război), am furnizat bani reali, ca să fie clar”, l-a corectat el pe şeful Casei Albe.
În cea mai mare parte a summitului de luni cu Trump, Macron a încercat să ofere o lecţie de masterat despre cum să gestioneze un prieten beligerant, comentează The Guardian. L-a lăudat pe Trump pentru leadership-ul său. L-a bătut pe spate şi a zâmbit, cei doi comportându-se ca vechi prieteni. Şi în afara Casei Albe, într-un interviu acordat Fox News, postul de televiziune preferat al lui Trump, Macron a numit alegerea sa o „schimbare a jocului” şi a spus că iniţiativa sa a fost una „pozitivă”.
Dar, de asemenea, a rămas ferm, rezistând eforturilor lui Trump de a-l domina fizic, şi a susţinut că Rusia este responsabilă pentru război. Acesta este un adevăr simplu care a dispărut brusc din gura consilierilor lui Trump, deoarece preşedintele american a început brusc negocierile cu Rusia şi a dat Ucrainei un ultimatum sub forma unui „acord privind metalele rare” punitiv. Liderul ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că semnarea acestuia ar obliga poporul său să plătească înapoi SUA timp de „zece generaţii”.
Nu este clar dacă vreo relaţie, chiar şi una cu o bonomie atât de evidentă precum cea dintre Macron şi Trump, maI poate reduce prăpastia în creştere dintre Statele Unite şi Europa, scrie The Guardian.
Macron şi premierul britanic Keir Starmer, care urmează să vină la Washington la sfârşitul acestei săptămâni, încearcă să salveze o alianţă transatlantică supusă celei mai mari tensiuni din ultimele generaţii. Ei susţin că sprijinul SUA pentru apărarea europeană este o investiţie solidă şi că Trump nu trebuie să obţină pacea aruncând pur şi simplu Ucraina sub autobuz.
Dar Trump i-a făcut, de asemenea, şi pe europeni responsabili pentru eşecul de a negocia o pace între Ucraina şi Rusia. „Nici ei nu au făcut nimic” pentru a pune capăt războiului, a declarat el în timpul unui interviu cu Fox Business. „Războiul continuă, nicio întâlnire cu Rusia, nimic… Nu au făcut nimic. Macron este un prieten de-al meu şi m-am întâlnit cu prim-ministrul (britanic) şi este un tip foarte drăguţ… (dar) nimeni nu a făcut nimic”, a spus Trump.
Întoarcerea preşedintelui american către o relaţie mai apropiată cu Vladimir Putin a creat o tensiune care a fost evidentă luni la Organizaţia Naţiunilor Unite, când SUA au încercat să împiedice o rezoluţie comună a Uniunii Europene şi a Ucrainei care condamna Rusia la trei ani după ce Putin a lansat invazia sa la scară largă în Ucraina. Rezoluţia a trecut, în ciuda votului împotrivă din partea SUA şi al Rusiei, notează şi The Guardian.
Alţii din Europa nu mai au răbdare. În Germania, Friedrich Merz, liderul Uniunii Creştin-Democrate din Germania (CDU) şi probabil viitorul cancelar al Germaniei, a declarat într-un interviu acordat în weekend că „prioritatea sa absolută va fi consolidarea Europei cât mai rapid posibil, astfel încât, pas cu pas, să se poată obţine cu adevărat independenţa faţă de SUA”. „Nu aş fi crezut niciodată că va trebui să spun aşa ceva la televizor”, a spus el. „Dar cel puţin, după declaraţiile lui Donald Trump de săptămâna trecută, este clar că americanii – cel puţin această parte a americanilor din această administraţie – sunt în mare parte indiferenţi faţă de soarta Europei”, a declarat Merz.
Cert este că Macron a pleacat de la Washington fără o promisiune fermă de sprijin american sau o schimbare clară a poziţiei lui Trump faţă de războiul din Ucraina. Iar Starmer va avea, de asemenea, mult de lucru când se va întâlni joi cu Trump. Şi el va încerca să îl convingă pe preşedintele american să se îndepărteze de pragul unei rupturi cu Europa. „Nu vrem să îl enervăm pe Trump, acest lucru ar fi total contraproductiv atât pentru interesele noastre, cât şi pentru cele ale securităţii ucrainene şi europene”, a declarat pentru The Guardian un consilier al premierului britanic. „Suntem mult mai interesaţi de ceea ce face de fapt, mai degrabă decât de ceea ce spune. Până acum, credem că există o diferenţă”, a punctat el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
