Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a propus luni un referendum în legătură cu planurile ţării de a adopta moneda euro anul viitor, ceea ce a provocat critici din partea guvernului, un ministru afirmând că este o încercare de „sabotare” a iniţiativei pe care Sofia o pregăteşte de mai mulţi ani, relatează Reuters.
Întrebarea propusă pentru referendum „Sunteţi de acord ca Bulgaria să adopte moneda unică europeană euro în 2026?” va testa democraţia şi va oferi ocazia de a auzi toate argumentele, pro şi contra, faţă de această măsură de politică monetară, a argumentat Radev, potrivit agenţiei de presă BTA.
Guvernul intenţionează să introducă moneda euro în ianuarie 2026, în aşteptarea confirmării, în iunie, din partea Comisiei Europene şi a Băncii Centrale Europene că a îndeplinit toate cerinţele pentru aderare. Măsura a fost amânată de două ori în anii precedenţi din cauza neîndeplinirii obiectivelor privind inflaţia.
Bulgarii sunt împărţiţi cu privire la introducerea monedei euro, mulţi dintre ei fiind îngrijoraţi că aceasta va determina creşterea preţurilor, aşa cum s-a întâmplat în Croaţia când a adoptat moneda euro în 2023.
Ministrul de interne Daniel Mitov a declarat că solicitarea unui referendum este „un act clar de sabotaj împotriva introducerii monedei euro în Bulgaria”, a relatat BTA.
Radev – un preşedinte de stânga, acuzat uneori că ar fi prorus – şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la creşterea inflaţiei, lipsa de încredere în guvern şi absenţa unor măsuri clare de protejare a puterii de cumpărare şi a competitivităţii economice în timpul tranziţiei monetare planificate. El a îndemnat la o discuţie transparentă cu privire la impactul monedei euro, subliniind că rezultatul referendumului va oferi claritate cu privire la calea de urmat pentru politica economică şi monetară a Bulgariei.
Moneda Bulgariei, leva, a fost mult timp ancorată la euro, iar economiştii susţin că adoptarea monedei unice ar aduce mai multe investiţii străine în ţară şi ar asigura îmbunătăţiri ale ratingurilor de credit care ar putea reduce costurile de finanţare a datoriilor.
Noul guvern, care a preluat puterea în ianuarie, după luni de discuţii dificile în cadrul coaliţiei, şi-a reafirmat angajamentul faţă de blocul monedei unice şi, în martie, a aprobat un buget pentru 2025 care vizează un deficit de 3% din PIB.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
