Principalul partid de opoziţie din Coreea de Sud l-a îndemnat, miercuri, pe preşedintele Yoon Suk Yeol să demisioneze imediat sau va fi pus sub acuzare, la câteva ore după ce Yoon a pus capăt unei legi marţiale de scurtă durată care a determinat trupele să încercuiască Parlamentul înainte ca deputaţii să voteze pentru ridicarea acesteia, transmite Associated Press, preluată de News.ro.
Ministrul Apărării a demisionat
ACTUALIZARE 12:15 Ministrul sud- coreean al Apărării, Kim Yong-hyun și-a prezentat demisia președintelui, în urma criticilor tot mai numeroase privind legea marțială de scurtă durată a liderului, care a provocat haos politic, scrie agenția de presă Yonhap, citată de CNN.
Președintele Yoon Suk Yeol trebuie să aprobe demisia ministrului.
Anunțul a venit la doar câteva momente după ce principalul partid de opoziție din Coreea de Sud, Partidul Democrat, a declarat că a depus o moțiune de punere sub acuzare a lui Kim. În cazul în care demisia ministrului Apărării este acceptată și acesta demisionează, moțiunea nu va fi necesară, potrivit analiștilor.
Yoon s-a confruntat cu reacții din ce în ce mai vehemente în întregul spectru politic, inclusiv în propriul său partid, din cauza decretului său privind instituirea legii marțiale, liderul partidului său, Partidul Puterii Poporului, cerând demiterea ministrului Apărării.
Știrea inițială
CNN și BBC relatează miercuri dimineață că deputații opoziției au depus o moțiune de punere sub acuzare a președintelui Yoon, declanșând ceea ce va fi probabil un proces care va dura câteva zile.
Odată ce se propune un proiect de lege privind punerea sub acuzare, cel puțin două treimi dintre cei 300 de membri ai Adunării Naționale din Coreea de Sud trebuie să voteze pentru punerea sub acuzare a lui Yoon – ceea ce înseamnă cel puțin 200 de voturi.
Votul trebuie să aibă loc în termen de 72 de ore.
Următorul pas, însă, este ca președintele Adunării, Woo Won-sik, să deschidă o sesiune pentru dezbaterea moțiunii, ceea ce s-ar putea întâmpla în două zile.
La Seul, viața curge în parametrii normalității
În Capitală, turiştii şi locuitorii se plimbau, traficul era aglomerat şi, în afară de mulţimea de poliţişti care ţineau scuturi, părea o dimineaţă normală, însorită şi rece de decembrie.
În noaptea de marţi spre miercuri, Yoon a impus brusc legea marţială de urgenţă, promiţând să elimine forţele ”antistatale” după ce a avut dificultăţi în a-şi promova agenda în parlamentul dominat de opoziţie.
Legea marțială a fost în vigoare doar șase ore
Cu toate acestea, legea marţială a fost în vigoare doar pentru aproximativ şase ore, deoarece Adunarea Naţională a votat pentru a trece peste decizia preşedintelui. Legea marţială a fost ridicată oficial în jurul orei 4:30 a.m. în timpul unei reuniuni a Cabinetului.
Partidul Democrat din opoziţia liberală, care deţine majoritatea în Parlamentul cu 300 de locuri, a declarat miercuri că parlamentarii săi au decis să îi ceară lui Yoon să demisioneze imediat sau vor lua măsuri pentru a-l pune sub acuzare.
”Declaraţia de lege marţială a preşedintelui Yoon Suk Yeol a fost o încălcare clară a Constituţiei. Nu a respectat nicio cerinţă pentru a o declara”, a afirmat Partidul Democrat într-un comunicat.
”Declaraţia sa de lege marţială a fost iniţial invalidă şi o încălcare gravă a constituţiei. A fost un act grav de rebeliune şi oferă motive perfecte pentru punerea sa sub acuzare”, a adăugat sursa citată.
Și deputați din partidul la guvernare au votat în favoarea respingerii legii marțiale
Punerea sub acuzare ar necesita sprijinul a două treimi din Parlament, sau 200 din cei 300 de membri ai acestuia. Partidul Democrat şi alte partide mici din opoziţie au împreună 192 de locuri. Cu toate acestea, atunci când Parlamentul a respins declaraţia de lege marţială a lui Yoon cu un vot de 190-0, 18 deputaţi din Partidul Puterea Poporului, aflat la guvernare, au votat în favoarea respingerii, potrivit oficialilor Adunării Naţionale.
Dacă Yoon este pus sub acuzare, acesta va fi lipsit de puterile sale constituţionale până când Curtea Constituţională se va pronunţa cu privire la soarta sa. Prim-ministrul Han Duck-soo, poziţia nr. 2 în Guvernul sud-coreean, ar prelua responsabilităţile sale prezidenţiale.
Declaraţia de lege marţială a lui Yoon, prima de acest fel în peste 40 de ani, a amintit de guvernele anterioare ale Coreei de Sud susţinute de armată, când autorităţile proclamau ocazional legea marţială şi alte decrete care le permiteau să staţioneze soldaţi de luptă, tancuri şi vehicule blindate pe străzi sau în locuri publice precum şcolile pentru a preveni demonstraţiile antiguvernamentale.
Astfel de scene de intervenţie militară nu au mai fost văzute de când Coreea de Sud a obţinut o democraţie autentică la sfârşitul anilor 1980 până marţi seara.
După declaraţia lui Yoon, trupele care purtau echipament de luptă complet, inclusiv puşti de asalt, au încercat să ţină protestatarii departe de Adunarea Naţională, în timp ce elicoptere militare Blackhawk zburau pe deasupra şi aterizau în apropiere. Un soldat şi-a îndreptat puşca de asalt spre o femeie care se afla printre protestatarii din faţa clădirii, cerând ridicarea legii marţiale.
Nu a fost clar cum au reuşit cei 190 de deputaţi să intre într-o sală parlamentară pentru a vota împotriva decretului de lege marţială al lui Yoon. Mai târziu, trupele şi personalul de poliţie au fost văzute părăsind incinta Adunării Naţionale după votul parlamentar de ridicare a legii marţiale.
Preşedintele Adunării Naţionale, Woo Won Shik, a declarat: ”Chiar şi cu amintirile noastre nefericite despre loviturile de stat militare, cetăţenii noştri au observat cu siguranţă evenimentele de astăzi şi au văzut maturitatea armatei noastre”.
Trebuie să-și explice decizia
Han Dong-hun, membru al partidului de guvernământ Puterea Poporului, i-a cerut lui Yoon să îşi explice decizia şi să îl demită pe ministrul apărării Kim Yong Hyun, despre care a spus că i-a recomandat lui Yoon decretul privind legea marţială. Ministerul Apărării nu a comentat.
Conform Constituţiei Coreei de Sud, preşedintele poate declara legea marţială în ”timp de război, în situaţii similare războiului sau în alte stări de urgenţă naţională comparabile”, care necesită utilizarea forţei militare pentru a restricţiona libertatea presei, libertatea de întrunire şi alte drepturi pentru menţinerea ordinii. Mulţi observatori se întreabă dacă Coreea de Sud se află în prezent într-o astfel de stare.
Constituţia prevede, de asemenea, că preşedintele trebuie să se supună atunci când Adunarea Naţională solicită ridicarea legii marţiale cu un vot majoritar.
SUA sunt îngrijorate
La Washington, Casa Albă a declarat că Statele Unite sunt ”serios îngrijorate” de evenimentele din Seul. Un purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate a declarat că administraţia preşedintelui Joe Biden nu a fost notificată în prealabil cu privire la anunţarea legii marţiale şi a fost în contact cu guvernul sud-coreean. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul-maior Pat Ryder, a declarat că nu a existat niciun efect asupra celor peste 27.000 de membri ai serviciilor americane cu baza în Coreea de Sud.
Guvernul lui Yoon şi partidul de guvernământ au fost implicate într-un impas cu Partidul Democrat cu privire la proiectul de buget pentru anul viitor şi o încercare condusă de Partidul Democrat de a pune sub acuzare trei procurori de top.
În timpul anunţului său televizat, Yoon a descris, de asemenea, opoziţia drept ”forţe antistatale neruşinate pro-nord-coreene care jefuiesc libertatea şi fericirea cetăţenilor noştri”. El nu a detaliat. Coreea de Nord nu a făcut niciun comentariu imediat.
Natalia Slavney, analist de cercetare la site-ul 38 North al Centrului Stimson, care se concentrează pe afacerile coreene, a declarat că impunerea legii marţiale de către Yoon a fost ”un regres grav al democraţiei” care a urmat o ”tendinţă îngrijorătoare de abuz” de la preluarea mandatului în 2022.
Coreea de Sud ”are o istorie robustă de pluralism politic şi nu este străină de proteste în masă şi destituiri rapide”, a declarat Slavney, citând exemplul fostului preşedinte Park Geun-hye, care a fost înlăturat din funcţie şi închisă pentru luare de mită şi alte infracţiuni în 2017. Ea a fost ulterior graţiată.
Editor : M.C
