Preţurile petrolului au înregistrat marţi variaţii reduse, însă au consemnat cea mai puternică scădere lunară, în iunie, şi trimestrială de la începutul pandemiei de COVID-19, pe fondul perspectivelor unei creşteri a ofertei şi al speranţelor privind reluarea negocierilor dintre Statele Unite şi Iran, transmite Reuters.
La momentul redactării ştirii, ţiţeiul Brent era cotat la 73,02 dolari/baril, în scădere cu 0,18%, iar WTI (West Texas Intermediate) se tranzacţiona la 69,90 dolari/baril, cu 1,20% sub nivelul şedinţei precedente.
Cotaţiile au revenit astfel aproape de nivelurile dinaintea izbucnirii conflictului dintre Statele Unite, Israel şi Iran, la sfârşitul lunii februarie. Investitorii consideră că riscul unor perturbări majore ale aprovizionării prin Strâmtoarea Hormuz s-a redus, chiar dacă armistiţiul provizoriu dintre Washington şi Teheran rămâne fragil.
Ministerul de Externe al Qatarului a anunţat că oficialii americani aflaţi la Doha nu vor avea, deocamdată, o întâlnire la nivel înalt cu reprezentanţii Iranului. În schimb, în această săptămână vor avea loc discuţii tehnice privind securitatea regională, care ar putea fi ulterior ridicate la nivel politic, dacă vor exista progrese.
Analiştii spun că piaţa a fost influenţată şi de reluarea treptată a traficului maritim în Golful Persic, ceea ce permite unui număr mai mare de petroliere să transporte ţiţei şi contribuie la creşterea temporară a ofertei. În plus, banca Morgan Stanley estimează că piaţa mondială a petrolului ar putea înregistra un excedent de aproximativ 4,8 milioane de barili pe zi în 2027, ceea ce pune presiune asupra preţurilor.
Din punct de vedere tehnic, atât Brent, cât şi WTI rămân în zona de supravânzare (oversold) de aproape două săptămâni, semn că scăderile recente au fost foarte accentuate. Diferenţa dintre preţul Brent şi cel al WTI s-a redus la aproximativ 2 dolari pe baril, cel mai mic nivel din ultimii peste patru ani. Potrivit analiştilor, când acest ecart scade sub aproximativ 4 dolari, exporturile americane de petrol devin mai puţin rentabile, deoarece costurile transportului transatlantic depăşesc avantajul de preţ.
Dacă tendinţa actuală se menţine până la închiderea şedinţei, Brent va încheia luna iunie cu o scădere de aproximativ 21%, cea mai mare pierdere lunară din martie 2020, când pandemia a prăbuşit cererea mondială de combustibili. La nivel trimestrial, declinul ar ajunge la aproximativ 38%, reprezentând cea mai severă corecţie de după primul trimestru din 2020.
Investitorii urmăresc acum şi evoluţia stocurilor de petrol din Statele Unite. Analiştii estimează că firmele americane au retras aproximativ 4,1 milioane de barili din depozite în ultima săptămână.
Dacă estimarea va fi confirmată de datele oficiale, aceasta ar reprezenta a zecea săptămână consecutivă de reducere a stocurilor, egalând recordul înregistrat în 2018. Totuşi, în acest moment, perspectivele privind creşterea ofertei globale continuă să cântărească mai mult în formarea preţurilor decât scăderea stocurilor americane.
