Războiul cu Iranul începe să se reflecte în economia Statelor Unite în moduri evidente, dar şi mai puţin vizibile, iar creşterea preţurilor la energie reprezintă principalul efect de până acum, transmite CNBC.
Deşi temerile privind o recesiune au crescut de la izbucnirea conflictului, în urmă cu mai bine de şase săptămâni, majoritatea economiştilor consideră că impactul asupra produsului intern brut va fi modest, reducând creşterea economică cu doar câteva zecimi de punct procentual.
Durata conflictului rămâne însă factorul decisiv. Dacă armistiţiul actual va fi menţinut, efectele inflaţioniste ar putea să se diminueze treptat. În schimb, reluarea luptelor ar crea o incertitudine mult mai mare şi ar putea pune în pericol creşterea economică fragilă din ultimele două trimestre.
”Va eroda o parte din creştere, dar economia va rezista. Problema mai mare este incertitudinea”, a declarat Mike Skordeles, şeful departamentului de analiză economică pentru SUA la Truist Advisory Services.
Această incertitudine planează asupra economiei americane de aproape un an, de când preşedintele Donald Trump a introdus tarifele comerciale din aprilie 2025, iar politica externă a Washingtonului a devenit tot mai agresivă.
Conflictul cu Iranul a amplificat presiunea şi a ridicat mai multe întrebări: dacă inflaţia ridicată din timpul războiului este temporară, cum vor reacţiona consumatorii care susţin cea mai mare parte a creşterii economice şi cât de afectate vor fi economiile dependente de importurile de energie.
În centrul acestor incertitudini se află reacţia Rezervei Federale şi a altor bănci centrale.
”Iranul este important, iar preţul petrolului este important. Dar veniturile şi alţi factori continuă să susţină economia”, a spus Skordeles. El a adăugat că incertitudinea determină Rezerva Federală să amâne eventuale reduceri ale dobânzilor, menţinând costurile de împrumut mai ridicate pentru consumatori.
Creşterea dobânzilor vine într-un moment dificil, deoarece preţul benzinei a urcat la o medie naţională de 4,10 dolari pe galon, potrivit AAA. În acelaşi timp, majorarea dobânzilor ipotecare a contribuit la scăderea vânzărilor de locuinţe existente în martie la cel mai redus nivel din ultimele nouă luni.
Cu toate acestea, cheltuielile realizate cu carduri de debit şi credit au crescut cu 4,3% în martie, cel mai rapid ritm din ultimii peste trei ani, potrivit Bank of America.
Creşterea a fost alimentată în principal de un salt de 16,5% al cheltuielilor la benzinării. Excluzând combustibilii, cheltuielile au înregistrat totuşi o creştere solidă de 3,6%, semn că gospodăriile americane au rămas relativ rezistente la scumpiri.
Un factor care ar putea susţine consumul îl reprezintă rambursările mai mari de taxe primite de contribuabili în urma modificărilor fiscale adoptate anul trecut. Rambursarea medie a ajuns la 3.521 de dolari, cu 11,1% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2025, potrivit datelor IRS.
În contrast cu aceste date, sondajele privind încrederea consumatorilor arată un nivel foarte scăzut al încrederii. Indicele Universităţii Michigan a coborât la cel mai redus nivel din anii 1950, mai jos decât în perioade marcate de războaie, stagflaţia anilor ’70, atentatele din 11 septembrie 2001, criza financiară globală sau pandemia de Covid.
Totuşi, legătura dintre sentimentul consumatorilor şi comportamentul real de consum nu este întotdeauna directă.
David Kelly, strateg global la JPMorgan Asset Management, estimează că cheltuielile reale ale consumatorilor vor continua să crească, dar într-un ritm lent, cu aproximativ 0,8% în acest an şi 1,7% în 2027.
Evoluţia preţului petrolului rămâne elementul cheie pentru perspectivele economice.
Joseph Brusuelas, economist-şef la RSM, consideră că nivelul de 125 de dolari pe baril pentru petrolul West Texas Intermediate ar deveni problematic pentru economie. Miercuri dimineaţă, preţul era în jur de 91 de dolari, sub vârful de aproximativ 115 dolari atins temporar în aprilie.
Economiştii estimează că efectul net al războiului va fi o încetinire moderată a creşterii economice, dar nu o criză majoră.
Goldman Sachs şi-a redus recent prognoza de creştere economică pentru acest an la 2%, cu jumătate de punct procentual sub estimarea anterioară. Rezerva Federală din Atlanta estimează o creştere de aproximativ 1,3% în primul trimestru.
Banca de investiţii consideră că activitatea economică mai slabă ar putea duce la o creştere uşoară a şomajului, până la 4,6% la sfârşitul anului.
În acelaşi timp, Goldman Sachs anticipează că Rezerva Federală ar putea reduce dobânzile de două ori în a doua parte a anului, în septembrie şi decembrie.
Principalul obstacol pentru banca centrală rămâne însă inflaţia.
Indicele preţurilor de consum a crescut cu 0,9% în martie, ducând rata anuală a inflaţiei la 3,3%. Excluzând alimentele şi energia, creşterea lunară a fost de doar 0,2%, iar rata anuală de bază s-a situat la 2,6%, încă peste ţinta de 2% a Rezervei Federale.
Impactul conflictului nu se limitează la Statele Unite. Europa şi mai ales Asia ar putea resimţi mai puternic efectele scumpirii energiei, deoarece depind mult mai mult de importurile de petrol din Orientul Mijlociu.
Războiul a început să perturbe lanţurile globale de aprovizionare, iar presiunile ar putea deveni mai evidente în lunile următoare pe măsură ce materiile prime se scumpesc.
Indicele global al presiunilor asupra lanţurilor de aprovizionare calculat de Rezerva Federală din New York a atins în martie cel mai ridicat nivel din ianuarie 2023.
Economiştii cred însă că impactul asupra economiei americane va rămâne limitat.
”Costurile energiei au crescut în ultimii ani, dar sunt încă mai mici decât în deceniile trecute. Economia va rezista. Va afecta creşterea, dar nu este sfârşitul jocului”, a spus Skordeles.
