Războiul dintre SUA şi Iran s-a intensificat brusc miercuri, după ce un submarin american a scufundat o navă de război iraniană în largul coastelor din Sri Lanka, omorând cel puţin 80 de persoane, în timp ce apărarea aeriană a NATO a distrus o rachetă balistică iraniană lansată către Turcia, relatează Reuters.
Escaladarea a survenit în momentul în care puternicul fiu al liderului suprem al Iranului asasinat recent a devenit favorit pentru a-i succeda, sugerând că Teheranul nu este dispus să cedeze presiunilor, la cinci zile după ce Statele Unite şi Israelul au lansat o campanie militară care a ucis sute de persoane şi a zguduit pieţele globale.
FĂRĂ ARTICOLUL 5
Incidentul cu racheta interceptată marchează prima dată când Turcia – care se învecinează cu Iranul şi are a doua cea mai mare armată din NATO – este atrasă în conflict, dar secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a declarat că nu există niciun motiv să se declanşeze clauza de apărare colectivă a alianţei nord-atlantice.
Ca semn al extinderii conflictului, Hegseth a declarat că submarinul american a lovit o navă iraniană în largul coastei sudice a ţării insulare asiatice Sri Lanka, aflată la mii de kilometri de Golful Persic, în timp ce luptele au paralizat transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz pentru a cincea zi consecutiv, blocând fluxurile vitale de petrol şi gaze din Orientul Mijlociu.
Preşedintele SUA, Donald Trump, s-a angajat să ofere asigurări şi escortă navală pentru navele care exportă energie din regiune, pentru a limita creşterea costurilor, iar preţul petrolului a rămas miercuri la cel mai ridicat nivel din ultimul an. Totuşi, cel puţin 200 de nave rămân ancorate în largul coastelor, potrivit estimărilor Reuters.
„NU ESTE O LUPTĂ CORECTĂ”
Statele Unite şi Israelul au continuat atacurile non-stop asupra Iranului, Hegseth afirmând că SUA câştigă conflictul.
„Aceasta nu a fost niciodată menită să fie o luptă corectă şi nu este o luptă corectă. Îi lovim în timp ce sunt la pământ”, a declarat Hegseth, cu o încredere deplină, la o conferinţă de presă de la Pentagon. „Putem susţine această luptă cu uşurinţă atât timp cât este necesar”, a dat el asigurări.
În schimb, Iranul lansează mai puţine rachete, ceea ce indică faptul că sunt mult diminuate capacităţile sale militare, a declarat Dan Caine, preşedintele Comitetului şefilor de stat major al SUA. Reflectând acest lucru, armata israeliană a declarat că va relaxa instrucţiunile de siguranţă publică în tot Israelul de joi până sâmbătă, permiţând deschiderea afacerilor atât timp cât acestea se află la o distanţă suficient de mică de adăposturi şi alte zone protejate, dar menţinând şcolile închise.
Armata israeliană a declarat că avioanele sale au lovit un complex din estul Teheranului care adăposteşte toate organismele de securitate ale Iranului, inclusiv Gardienii Revoluţiei, serviciile de informaţii, capacităţile de război cibernetic şi poliţia internă responsabilă cu reprimarea protestelor.
TREI MORŢI LA BEIRUT
Miercuri, Israelul a cerut, de asemenea, locuitorilor să părăsească o zonă din sudul Libanului, în timp ce continuă atacurile asupra grupării Hezbollah susţinute de Iran, care a târât din nou Libanul în conflict lansând luni drone şi rachete asupra Israelului. Trei persoane au murit şi alte şase au fost rănite miercuri seara la Beirut, potrivit Ministerului libanez al Sănătăţii, în timp ce Israelul a declarat că a finalizat o nouă serie de atacuri aeriene asupra Libanului, fără a preciza locaţia exactă a acestora.
PIEŢE MAI OPTIMISTE
O scădere a pieţelor globale s-a transformat într-o înfrângere în Asia, inclusiv o prăbuşire record la Seul, deoarece unii investitori nu au fost convinşi de asigurările lui Trump că va redeschide rapid cel mai important coridor maritim din lume. Pieţele europene s-au stabilizat ulterior şi au înregistrat o creştere după două zile de pierderi semnificative, în timp ce acţiunile americane au închis în creştere miercuri, pe fondul speranţelor că războiul s-ar putea termina în curând. Unii traderi au afirmat că îmbunătăţirea sentimentului a urmat unui articol al New York Times potrivit căruia serviciile secrete iraniene au contactat CIA la începutul războiului pentru a discuta despre o cale de a-l încheia.
O sursă din cadrul Ministerului iranian al Informaţiilor a respins articolul ca fiind „minciuni absolute şi război psihologic în mijlocul războiului”, a relatat agenţia de ştiri semi-oficială iraniană Tasnim.
MOJTABA KHAMENEI NU SE AFLA LA TEHERAN CÂND TATĂL SĂU A FOST UCIS
Pe măsură ce noi explozii răsunau în Teheran, planurile pentru funeraliile ayatollahului Ali Khamenei, în vârstă de 86 de ani, au fost puse sub semnul întrebării. Ayatollahul Khamenei a fost ucis sâmbătă de forţele israeliene, acesta fiind prima asasinare a unui lider suprem al unei ţări printr-un atac aerian.
Se preconiza că trupul neînsufleţit va fi expus într-o vastă moschee din Teheran începând de miercuri seara, dar Iranul a anunţat că cele trei zile de ceremonii de rămas bun au fost amânate pe termen nelimitat şi nu a fost anunţată nicio dată pentru înmormântare.
Două surse iraniene, care au vorbit sub condiţia anonimatului, au declarat pentru Reuters că Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem al Iranului ucis, nu se afla în Teheran când tatăl său a fost ucis.
Iranul a declarat că Adunarea Experţilor, care va alege noul lider, îşi va anunţa în curând decizia, aceasta fiind doar a doua oară când se întâmplă acest lucru de la fondarea Republicii Islamice în 1979.
Ayatollahul Ahmad Khatami, membru al Adunării, a declarat la televiziunea de stat că au fost deja identificaţi candidaţii, dar nu a dezvăluit numele acestora.
Israelul a declarat că îl va vâna pe oricine va fi ales.
Printre alţi candidaţi la funcţia de lider suprem este Hassan Khomeini, nepotul fondatorului Republicii Islamice şi un susţinător al facţiunii reformiste marginalizate în ultimele decenii.
Favoritul pare însă să fie Mojtaba Khamenei, care a acumulat putere ca figură importantă în forţele de securitate şi în vastul imperiu de afaceri pe care acestea îl controlează, au declarat surse iraniene. Alegerea lui ar semnala că linia dură rămâne la putere.
Unii iranieni au sărbătorit în mod deschis moartea liderului suprem, ale cărui forţe de securitate au ucis mii de demonstranţi antiguvernamentali în urmă cu doar câteva săptămâni, în cea mai mare revoltă internă de la epoca revoluţiei.
Însă iranienii nemulţumiţi de guvern au spus că este puţin probabil să existe semne de protest în timp ce bombele cad.
„Nu avem unde să ne adăpostim pentru a ne proteja de atacuri, cum putem protesta?”, a declarat Farah, în vârstă de 45 de ani, contactat prin telefon la Teheran, adăugând că forţele de securitate „sunt peste tot. Ne vor ucide. Urăsc acest regim, dar mai întâi trebuie să mă gândesc la siguranţa celor doi copii ai mei”, a explicat interlocutorul.
UN SUBMARIN AMERICAN SCUFUNDĂ O NAVĂ IRANIANĂ
Comandamentul Central al SUA a declarat într-un comunicat că a „lovit sau scufundat în adâncurile oceanului” peste 20 de nave iraniene, inclusiv nava de război scufundată în largul Sri Lanka, în prima acţiune de acest gen a unui submarin american de la al Doilea Război Mondial.
Un oficial din Sri Lanka a identificat nava ca fiind fregata IRIS Dena, spunând că se îndrepta spre Iran din estul Indiei.
Autorităţile locale au declarat că 32 de persoane au fost salvate, iar 87 de cadavre au fost recuperate. Aproximativ 60 de marinari sunt daţi dispăruţi din echipajul estimat la 180 de persoane.
„Un submarin american a scufundat o navă de război iraniană care se credea în siguranţă în apele internaţionale”, a declarat Hegseth, secretarul american al apărării. „În schimb, a fost scufundată de o torpilă. O moarte tăcută”, a comentat el.
În ciuda exprimării rezervelor cu privire la războiul împotriva Iranului, unele ţări europene s-au trezit implicate militar în Orientul Mijlociu pentru a-şi proteja cetăţenii şi interesele strategice.
Marea Britanie şi Franţa au declarat că vor folosi forţele navale şi aeriene pentru a ajuta la apărarea împotriva represaliilor iraniene. Grecia a mutat, de asemenea, avioane şi nave de război în apropierea Ciprului.
