Relaţiile comerciale dintre UE şi China au ajuns la un „punct de cotitură clar”, a declarat joi la Beijing preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul unui summit tensionat cu liderii chinezi, dominat de preocupările legate de comerţ şi războiul din Ucraina, relatează Reuters.
Aşteptările erau scăzute în privinţa rezultatelor summitului din capitala chineză, destinat să marcheze 50 de ani de relaţii diplomatice, după săptămâni de tensiuni în creştere şi dispute, ceea ce a dus, de altfel, la reducerea bruscă a duratei evenimentului la o singură zi, la cererea Beijingului.
„Am exprimat în mod foarte franc şi deschis preocupările noastre cu privire la comerţ, investiţii şi probleme geopolitice. Am identificat parţial soluţii”, a declarat Ursula von der Leyen într-o conferinţă de presă susţinută după întâlnirea cu preşedintele chinez Xi Jinping şi premierul Li Qiang.
Întrebată despre un potenţial acord comercial cu Statele Unite, şefa UE a declarat că blocul se concentrează pe obţinerea unei soluţii negociate, dar că toate celelalte instrumente sunt pe masă până când va fi obţinut „un rezultat satisfăcător”.
„Relaţia noastră cu China este importantă, dar se bazează pe propriile merite. Este independentă de acţiunile sau problemele pe care le avem cu alţii”, a adăugat ea.
Xi le-a spus anterior lui von der Leyen şi preşedintelui Consiliului European, Antonio Costa, că provocările cu care se confruntă Europa nu provin dinspre China, îndemnând blocul să „gestioneze în mod adecvat diferenţele şi fricţiunile”.
„Speranţa este că partea europeană va menţine deschisă piaţa comerţului şi a investiţiilor şi se va abţine de la utilizarea instrumentelor economice şi comerciale restrictive”, a declarat Xi, potrivit agenţiei oficiale de ştiri Xinhua.
Măsurile comerciale luate de UE în ultimul an au vizat exporturile chineze de vehicule electrice, printre alte produse, iar oficialii europeni s-au plâns în repetate rânduri de supracapacitatea industrială a Chinei, în contextul în care deficitul comercial al blocului cu China a atins anul trecut nivelul record de 305,8 miliarde de euro.
Von der Leyen a declarat presei că liderii chinezi au început să analizeze problema supracapacităţii şi şi-au exprimat disponibilitatea de a sprijini creşterea consumului. „Considerăm că sporirea accesului companiilor europene pe piaţa chineză, limitarea impactului extern al involuţiei şi reducerea controalelor la export sunt paşi importanţi în această direcţie”, a declarat ea premierului Li, potrivit unei declaraţii comune.
Ea a calificat întâlnirea cu Xi drept „excelentă”.
Cele două părţi au emis, de asemenea, o declaraţie comună privind clima, reiterându-şi angajamentul faţă de noi planuri de acţiune climatică în întreaga economie. Acestea vor stimula cooperarea în domenii precum tranziţia energetică, adaptarea, gestionarea şi controlul emisiilor de metan, pieţele de carbon şi tehnologiile ecologice şi cu emisii reduse de carbon, se arată în declaraţia comună.
„LIPSA UNUI IMPULS”
La începutul celui de-al doilea mandat al preşedintelui american Donald Trump, ambele părţi aveau un consens mai mare în ceea ce priveşte colaborarea pentru a face faţă provocărilor comerciale din partea Statelor Unite, observă Cui Hongjian, profesor de politică externă la Universitatea de Studii Străine din Beijing. „Recent, situaţia s-a schimbat”, spune Cui. „UE a continuat să facă compromisuri cu Statele Unite, ceea ce înseamnă că, în prezent, lipseşte impulsul pentru aprofundarea relaţiilor dintre UE şi China”, conchide expertul.
După negocieri intense, UE va încheia probabil un acord comercial cu Statele Unite pentru o taxă vamală generală de 15 % asupra exporturilor sale, în scădere faţă de 30 %, cum ameninţase preşedintele Donald Trump.
La summitul de joi, liderii UE şi-au exprimat, de asemenea, aşteptările ca China să descurajeze Rusia în războiul său împotriva Ucrainei. „Important este să avem un armistiţiu şi să se desfăşoare discuţii la masa negocierilor, să existe o voinţă reală şi sinceră de a găsi soluţii pentru a pune capăt vărsării de sânge”, a declarat von der Leyen în cadrul conferinţei de presă.
Printre subiectele abordate de europeni în cadrul discuţiilor s-au numărat şi controalele Chinei asupra exporturilor de pământuri rare, care au perturbat lanţurile de aprovizionare la nivel mondial, provocând întreruperi temporare ale liniilor de producţie auto europene în luna mai. „Avem nevoie de aprovizionare fiabilă şi sigură cu materii prime esenţiale din China. Recunoaştem eforturile Chinei de a accelera eliberarea licenţelor pentru materiile prime esenţiale şi am convenit să îmbunătăţim mecanismul de aprovizionare pentru export”, a declarat von der Leyen.
Exporturile Chinei de magneţi din pământuri rare către UE au crescut în iunie cu 245% faţă de mai, ajungând la 1.364 tone, deşi acest nivel era încă cu 35% mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor vamale.
Joi, ministerul de externe al Chinei a apărat restricţiile privind pământurile rare, afirmând că acestea sunt „în conformitate cu practicile internaţionale” şi s-a angajat să intensifice dialogul şi cooperarea cu ţările şi regiunile relevante în domeniul controlului exporturilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
