Benjamin Netanyahu a mizat pe faptul că războiul său comun alături de Donald Trump va răsturna conducătorii clerici ai Iranului şi îi va consolida poziţia înaintea alegerilor din ţara sa, ca arhitect al unei alianţe SUA-Israel care ar remodela Orientul Mijlociu. În schimb, cel mai longeviv prim-ministru al Israelului se află pe un curs de coliziune cu Trump, în timp ce preşedintele SUA încearcă să se retragă din război, obiectivele ambilor bărbaţi rămânând neîndeplinite, iar operaţiunile militare israeliene fiind blocate în Liban, arată Reuters.
Deocamdată, oficialii israelieni s-au arătat prudenţi în public, de teamă să nu-şi supere cel mai important aliat, cunoscut pentru faptul că reacţionează sensibil la critici. Însă, în conversaţiile private, frustrarea este evidentă. Acordul preliminar este „groaznic pentru Israel”, a declarat un înalt oficial israelian, oferind o evaluare sinceră sub condiţia anonimatului. „Şi nu există nimeni în conducerea israeliană care să vadă lucrurile altfel, de la prim-ministru până la şeful Statului Major”, asigură el.
Washingtonul afirmă că, în următoarele 60 de zile, perioada în care va fi în vigoare un armistiţiu, va negocia termenii compleţi care vor răspunde preocupărilor SUA şi ale Israelului, în special în ceea ce priveşte programul nuclear al Iranului.
Însă oficialii israelieni au declarat pentru Reuters că ei consideră că perioada de negociere prevăzută de acord va fi probabil prelungită, împiedicând Israelul să întreprindă acţiuni militare, în timp ce preocupările sale rămân nerezolvate.
Netanyahu şi Trump s-au ciocnit în repetate rânduri din cauza refuzului Israelului de a-şi limita urmărirea grupării Hezbollah, susţinută de Iran, în Liban, unde încetarea ostilităţilor este o cerinţă cheie a Iranului.
La începutul lunii, Trump l-a descris pe Netanyahu ca fiind „dus cu capul” într-o convorbire telefonică furioasă, ordonându-i să nu lovească Beirutul în timp ce SUA încercau să ajungă la un acord cu Iranul. Netanyahu a anulat atacurile în acea zi, dar a lovit suburbiile sudice ale Beirutului o săptămână mai târziu, provocând atacuri cu rachete iraniene asupra Israelului şi o mustrare publică a ambelor părţi din partea lui Trump.
Cu câteva ore înainte ca SUA şi Iranul să-şi anunţe acordul provizoriu, Israelul a lovit din nou capitala libaneză, duminică, după ce din Liban au fost lansate rachete asupra Israelului, un atac pe care Trump l-a descris ca fiind „mic şi fără semnificaţie”.
Netanyahu a declarat că Israelul a ieşit „puternic şi stabil”, cu o conducere fermă şi înţeleaptă, din acest conflict. La o conferinţă de presă ţinută luni seara la Ierusalim, el a recunoscut că el şi Trump au avut uneori divergenţe. „El este preşedintele Statelor Unite, eu sunt prim-ministrul Israelului. De multe ori suntem pe aceeaşi lungime de undă, iar alteori nu ne înţelegem la fel de bine. Eu sunt responsabil de interesele de securitate ale Israelului”, a punctat Netanyahu.
Premierul israelian, care se confruntă cu alegerile din toamnă pe care se preconizează că le va pierde, ar putea fi mai dispus să-l sfideze pe Trump, având în vedere că se confruntă cu o opinie publică israeliană care, potrivit sondajelor, a devenit sceptică faţă de angajamentul preşedintelui american faţă de securitatea Israelului.
„Acesta este un moment destul de dur de divergenţă de interese”, a spus Dan Shapiro, fost ambasador al SUA în Israel în timpul administraţiei Obama, care lucrează acum la grupul de reflecţie Atlantic Council. „El va încerca să nu se opună deschis (acordului), pentru a nu intra într-o dispută cu Trump”, a spus Shapiro. „Dar va indica faptul că Israelul nu este obligat să îl respecte şi că Israelul îşi rezervă drepturile”, a explicat fostul diplomat.
ISRAELUL SPUNE CĂ NU ESTE OBLIGAT SĂ RESPECTE PACTUL SUA-IRAN
Este de aşteptat ca memorandumul de înţelegere dintre SUA şi Iran să fie semnat vineri în Elveţia. Deşi termenii exacţi nu au fost cunoscuţi imediat, Pakistanul, în calitate de mediator, a declarat că pactul prevede încetarea permanentă a operaţiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban.
Netanyahu a declarat că Israelul îşi va menţine forţele în sudul Libanului şi îşi va păstra „libertatea de acţiune” împotriva atacurilor Hezbollah. „Iranul a vrut să ne retragem de acolo, dar am rămas ferm pe poziţie”, a declarat el reporterilor. „Ne păstrăm libertatea de acţiune şi menţinem zona de securitate pentru a proteja cetăţenii din nordul (Israelului)”, a asigurat el.
Acordul provizoriu ar redeschide strâmtoarea Ormuz, punctul nevralgic al transportului de petrol, lăsând însă soarta programului nuclear al Teheranului să fie rezolvată în timpul unei perioade de negociere de 60 de zile în vederea unui acord final.
Alte două chestiuni pe care Netanyahu şi Trump le-au declarat amândoi drept justificări pentru război la începutul acestuia – limitarea programului de rachete al Iranului şi încetarea sprijinului acordat grupurilor armate regionale – nu se consideră a fi pe ordinea de zi în timpul acestor discuţii.
Trei oficiali israelieni au declarat că Israelul consideră foarte probabil ca pactul de 60 de zile să fie prelungit la 90 de zile, SUA menţinându-şi desfăşurarea de resurse militare în regiune în timp ce negociază un acord mai amplu.
Alţi doi oficiali israelieni au spus că Israelul a fost luat prin surprindere săptămâna trecută când Trump a declarat pentru prima dată că un acord cu Iranul era aproape. Aceştia au recunoscut că Israelul a avut puţin succes în a influenţa discuţiile.
NETANYAHU NU POATE CONVINGE PUBLICUL ISRAELIAN SĂ ACCEPTE ACEST ACORD
Netanyahu, care s-a ciocnit adesea cu Washingtonul sub administraţiile democraţilor Barack Obama şi Joe Biden, s-a prezentat de mult timp în faţa publicului israelian ca fiind deosebit de priceput în relaţiile cu republicanul Trump.
În timpul primului mandat al lui Trump, Israelul a obţinut schimbări majore de politică din partea Washingtonului, care şi-a mutat ambasada la Ierusalim şi a susţinut Acordurile Abraham, care au adus Israelului relaţii diplomatice oficiale cu Emiratele Arabe Unite şi Bahrain. În ceea ce priveşte Iranul, Trump a renunţat la un acord nuclear negociat sub Obama, despre care Israelul se plângea de mult timp că era prea blând.
În timpul alegerilor din 2019, Netanyahu a afişat panouri publicitare uriaşe în Tel Aviv şi Ierusalim, care îl arătau pe el şi pe Trump zâmbind şi strângându-şi mâinile.
Însă acum, pactul dintre SUA şi Iran subminează argumentul lui Netanyahu potrivit căruia o relaţie strânsă cu Trump îl diferenţiază de ceilalţi candidaţi la funcţia de prim-ministru, a declarat Jonathan Rynhold, politolog la Universitatea Bar-Ilan, din apropierea Tel Avivului.
„(Netanyahu) nu va putea să vândă acest acord publicului israelian”, a spus Rynhold. „Cel mai bun lucru pe care îl poate spera este ca părţile să nu ajungă la un acord şi războiul să reînceapă în avantajul Israelului în 60 de zile”, arată analistul.
Conform unui sondaj publicat vineri de Institutul pentru Democraţie din Israel, doar 41% dintre evreii israelieni consideră că securitatea lor este o preocupare centrală pentru Trump, în scădere faţă de 64% în martie.
Eli Cohen, ministrul energiei din guvernul Netanyahu, a declarat că Israelul ar fi pregătit să acţioneze singur dacă Iranul îşi reconstruieşte capacităţile nucleare şi balistice, deşi a afirmat că şansele ca Teheranul să facă acest pas în timpul mandatului lui Trump sunt reduse. „Dacă Iranul încearcă să-şi reia programele nucleare şi balistice, vom fi acolo şi vom acţiona”, a declarat Cohen pentru postul public israelian Kan.
