Partidul naţionalist al prim-ministrului Albin Kurti a obţinut mai mult de jumătate din voturile exprimate la alegerile de duminică, deschizând calea către formarea unui nou guvern după un impas politic care a durat un an şi care a paralizat parlamentul şi a întârziat finanţarea internaţională esenţială, relatează Reuters.
A fost al doilea scrutin din acest an în Kosovo, după ce partidul Vetevendosje al lui Kurti nu a obţinut majoritatea în februarie. Lunile de negocieri eşuate pentru formarea unei coaliţii au determinat-o pe preşedinta Vjosa Osmani să dizolve parlamentul în noiembrie şi să convoace alegeri anticipate.
Partidul lui Kurti avea 50,2% din voturi, după numărarea a 87% din total, la ora locală 19:00 (18:00 GMT). Analiştii spun că este dificil de prevăzut dacă Kurti va putea forma un guvern fără o coaliţie care să-i asigure cele 61 de locuri din adunarea de 120 de locuri.
„Rezultatele nu sunt definitive şi nu văd cum Kurti va forma guvernul singur, dar îi va fi foarte uşor să guverneze cu o mică coaliţie”, a declarat Ismet Kryeziu, de la grupul de reflecţie Kosovo Democratic Institute.
Kurti are nevoie de puţine voturi din partea partidelor albaneze sau minoritare pentru a forma noul cabinet, a precizat Kryeziu.
Cele două principale partide de opoziţie, Partidul Democrat şi Liga Democratică, au obţinut 20,7% şi, respectiv, 14% din voturi.
„Voinţa cetăţenilor se află acum în urnele de vot. Păstrarea acestei voinţe este esenţială pentru legitimitatea şi credibilitatea procesului electoral”, a declarat Kurti într-un mesaj video după publicarea sondajelor la ieşirea de la urne.
Un alt eşec în formarea unui guvern şi redeschiderea parlamentului ar prelungi criza într-un moment critic. Legiuitorii trebuie să aleagă un nou preşedinte în aprilie şi să ratifice acorduri de împrumut în valoare de 1 miliard de euro (1,2 miliarde de dolari) de la Uniunea Europeană şi Banca Mondială, care expiră în lunile următoare.
Partidele de opoziţie din ţara balcanică au refuzat să guverneze alături de Kurti, criticând modul în care acesta gestionează relaţiile cu aliaţii occidentali şi abordarea sa faţă de nordul Kosovo, divizat etnic, unde trăieşte o minoritate sârbă. Kurti dă vina pe opoziţie pentru impasul creat.
În încercarea de a atrage alegătorii, Kurti a promis o lună suplimentară de salariu pe an pentru angajaţii din sectorul public, 1 miliard de euro pe an în investiţii de capital şi o nouă unitate de urmărire penală pentru combaterea crimei organizate. Partidele de opoziţie s-au concentrat, de asemenea, pe îmbunătăţirea nivelului de trai – o preocupare majoră pentru alegători.
„Vrem ca următorul guvern să creeze condiţii pentru ca tinerii să rămână aici şi să nu plece”, a declarat pentru Reuters un alegător în vârstă de 58 de ani, Rexhep Karakashi, în capitala Priştina.
Sondajele de opinie nu au fost publicate în Kosovo, dar unele dintre ele, văzute de Reuters înainte de vot, îl favorizau pe Kurti. Unii alegători au declarat că nu se aşteaptă ca votul să aducă schimbări semnificative.
„Nu ar fi o mare bucurie dacă Kurti ar câştiga, şi nici dacă ar câştiga opoziţia. Această ţară are nevoie de schimbări drastice, şi nu văd că aceste schimbări vor avea loc”, a declarat Edi Krasiqi, medic.
KURTI A ÎNCURAJAT OAMENII SĂ VOTEZE
După ce şi-a exprimat votul la Priştina, Kurti a încurajat oamenii să voteze, spunând că o prezenţă mai mare la urne ar consolida legitimitatea parlamentului.
„Odată ce rezultatul alegerilor va fi cunoscut, vom face tot ce ştim şi putem pentru a constitui parlamentul cât mai curând posibil şi pentru a continua cu un nou guvern”, a spus el.
Conform rezultatelor, prezenţa la vot a fost de 45%.
Kosovo şi-a declarat independenţa faţă de Serbia în 2008, cu sprijinul SUA, inclusiv o campanie de bombardamente NATO din 1999 împotriva forţelor sârbe care încercau să înăbuşe o revoltă a majorităţii etnice albaneze de 90%.
În ciuda sprijinului internaţional, ţara cu 1,6 milioane de locuitori s-a confruntat cu sărăcia, instabilitatea şi crima organizată. Mandatul lui Kurti, care a început în 2021, a fost primul mandat complet al unui guvern de la Priştina.
Tensiunile cu Serbia au izbucnit în 2023, determinând UE să impună sancţiuni asupra Kosovo. Blocul a declarat luna aceasta că le va ridica după ce primari de etnie sârbă au fost aleşi în municipalităţile din nord, dar măsurile au costat probabil Kosovo sute de milioane de euro.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
