Un robot umanoid fabricat în China a doborât săptămâna aceasta recordul mondial al lui Usain Bolt la 100 de metri, o etapă importantă în dezvoltarea roboţilor capabili să egaleze şi chiar să depăşească performanţele umane. Totuşi, potrivit experţilor în ştiinţa sportului, robotul nu l-a învins pe Bolt alergând ca el sau ca orice alt om, relatează Reuters.
În ultima şi cea mai rapidă cursă a sa, robotul umanoid chinez Tiangong Ultra a parcurs 100 m în 8,64 secunde, depăşind cu mult recordul mondial uman de 9,58 secunde al lui Bolt. Aceasta înseamnă o viteză medie a robotului de aproape 42 km/h (26 mph).
„Este un progres remarcabil în domeniul tehnologiei, în care umanoizii pot menţine echilibrul şi pot sprinta la o viteză pe care oamenii nu o pot egala”, a declarat Jung Moon-hyun, profesor de ştiinţe sportive la Universitatea Naţională Chungnam din Coreea de Sud.
Însă diferenţele dintre cursa lui Bolt din 2009 de la Berlin, care a stabilit recordul mondial şi a fost studiată în detaliu, şi cursele roboţilor umanoizi de la Beijing evidenţiază atât puterea roboţilor, cât şi domeniile, precum luarea deciziilor şi percepţia, în care aceştia încă rămân în urmă, au afirmat alţi experţi.
UN START LENT
Să luăm ca exemplu startul. Bolt a ţâşnit la Berlin cu un timp de reacţie fulgerător de 0,146 secunde. Startul în bloc le permite sprinterilor umani să genereze forţă orizontală la începutul cursei pentru a acumula viteză.
Tiangong, în schimb, porneşte dintr-o postură greoaie, cu corpul drept. La prima sa cursă de record mondial, a aşteptat, de asemenea, aproape o secundă întreagă înainte de a începe să se mişte la start, după ce, aparent, nu a reuşit să înregistreze semnalul.
„Dacă ar putea folosi startul în bloc, cred că ar deveni mult mai rapid”, a spus Iain Hunter, profesor de ştiinţa exerciţiului fizic la Universitatea Brigham Young şi specialist în ştiinţa sportului la USA Track & Field. Hunter estimează că Bolt ar fi atins marca de cinci metri cu aproape două secunde înaintea lui Tiangong.
Dar apoi avantajele robotului încep să se facă simţite. Dezvoltatorul Tiangong Ultra a declarat că a reproiectat anumite părţi ale trunchiului şi taliei robotului pentru a reduce greutatea şi efortul necesar mişcării corpului în timpul alergării.
De asemenea, a îmbunătăţit motoarele robotului, amplitudinea mişcărilor şi software-ul de control, potrivit lui Guo Yijie, manager în departamentul de inovaţie umanoidă al companiei.
Rezultatul: o cadenţă aproape supraumană, cu paşi mai scurţi. Bolt a parcurs 100 de metri în 41 de paşi. Tiangong pare să facă peste 50 de paşi pentru a termina prima sa cursă în care a doborât recordul mondial, dar aceşti paşi sunt mult mai rapizi decât cei ai lui Bolt, arată o analiză a videoclipului cursei realizată de Reuters.
Park Suhan, profesor de robotică la Universitatea Kwangwoon din Coreea de Sud, a afirmat că mersul robotului pare să reflecte ceea ce motoarele sale pot face cel mai bine, mai degrabă decât un efort de a imita sprintul uman.
Parunchaya Jamkrajang, specialistă în ştiinţele sportului la Universitatea Mahidol din Thailanda, a afirmat că paşii mai mici şi mai sacadaţi ar putea ajuta roboţii să-şi menţină echilibrul. „Ei încearcă să crească viteza, dar dacă pasul devine prea larg, vor cădea”, a spus ea.
FĂRĂ „ZID” METABOLIC, DAR CU UN ZID REAL
Oamenii generează puterea necesară sprintului prin muşchii şi tendoanele care acţionează asupra articulaţiilor flexibile. Gleznele, genunchii şi şoldurile lor absorb forţa şi restituie o parte din ea la fiecare pas.
Roboţii generează putere mai rapid cu ajutorul motoarelor electrice şi al cutiilor de viteze, a spus Park Hae-won, profesor la KAIST din Coreea de Sud, care conduce laboratorul de umanoizi al instituţiei. „Un motor electric creează pur şi simplu rotaţie. Nu are nevoie să tragă şi să se extindă aşa cum o fac muşchii. Poţi pur şi simplu să-l ataşezi la articulaţie.”
Chiar şi sprinterii de talie mondială încep să obosească şi să încetinească în ultimii 20 de metri, pe măsură ce oboseala neuromusculară îşi face simţită prezenţa, a spus Matt Bundle, expert în biomecanică la Universitatea din Montana. Tiangong nu pare să încetinească.
„Deoarece robotul nu are astfel de limitări”, a spus el, „va putea să continue să alerge.”
Înregistrarea video a cursei arată că Tiangong îşi menţine viteza maximă până în etapa finală a primei sale curse record – înainte de a se izbi de un perete căptuşit la final.
„Nu are rost să atingem o viteză maximă bună, dacă tot ce facem este să ajungem o grămadă de oase rupte pentru că nu ne putem opri”, a spus Bundle.
Jamkrajang a fost de acord, afirmând că roboţii capabili să efectueze viraje mai bune şi să ia decizii independente vor fi mai impresionanţi decât simplele creşteri de viteză în anii următori.
„Schimbarea direcţiei sau alergarea şi luarea unei decizii de genul: «Nu o să mă lovesc de asta», urmată de decelerare şi reducerea vitezei robotului. Încă nu am văzut aşa ceva.”