Banca centrală a SUA a decis să menţină rata dobânzii de referinţă în intervalul 3,5%–3,75%, însă decizia a fost marcată de un nivel neobişnuit de ridicat al opoziţiei interne, pe fondul inflaţiei persistente şi al incertitudinilor privind conducerea instituţiei, transmite CNBC.
Comitetul pentru operaţiuni de piaţă deschisă (FOMC) a votat cu 8 la 4 pentru menţinerea dobânzii, acesta fiind cel mai mare număr de voturi divergente din octombrie 1992. Pieţele anticipaseră în totalitate o decizie de menţinere.
Guvernatorul Stephen Miran a votat pentru reducerea dobânzii cu 0,25 puncte procentuale, în timp ce alţi trei oficiali – Beth Hammack, Neel Kashkari şi Lorie Logan – au susţinut menţinerea neschimbată a a esteia, dar s-au opus formulării din comunicat care sugerează posibile reduceri viitoare.
Disensiunile au fost generate de includerea unei formulări care indică o posibilă relaxare a politicii monetare, într-un context în care mai mulţi oficiali avertizează asupra riscurilor generate de inflaţia persistentă, alimentată inclusiv de creşterea preţurilor la energie.
Preşedintele Jerome Powell ar putea fi la ultima sa reuniune în această funcţie, în condiţiile în care mandatul său se apropie de final. În paralel, Senatul SUA a avansat nominalizarea lui Kevin Warsh pentru a prelua conducerea băncii centrale.
Decizia marchează a treia şedinţă consecutivă în care Fed nu modifică dobânda, după ce anul trecut a operat trei reduceri succesive. Oficialii estimează în continuare o posibilă reducere a ratei în cursul acestui an şi una suplimentară în 2027.
În comunicatul oficial, Fed a subliniat că inflaţia rămâne ridicată, reflectând parţial creşterea recentă a preţurilor globale la energie, în timp ce piaţa muncii se menţine relativ solidă, cu o rată a şomajului de 4,3% şi creşteri moderate ale angajărilor.
Decizia vine într-un context economic complex, marcat de presiuni politice şi de incertitudini privind independenţa instituţiei, în timp ce administraţia condusă de Donald Trump continuă să ceară politici monetare mai relaxate pentru susţinerea economiei şi reducerea costurilor de finanţare ale datoriei publice.
