România și Bulgaria vor adera la Schengen cu granițele terestre începând cu 1 ianuarie 2025. Asta înseamnă că țara noastră va fi stat membru cu drepturi depline al spațiului european de liberă circulație, iar românii vor putea călători cu mașina peste hotare fără să mai piardă ore întregi la vamă. De asemenea, drumul înapoi spre casă al românilor care lucrează sau studiază în străinătate va fi mai ușor. Vor exista și beneficii economice.
Controalele la frontierele terestre, menținute cel puțin în primele 6 luni
Chiar dacă țara noastră aderă cu drepturi depline de la 1 ianuarie, controalele la frontierele terestre dintre Ungaria şi România şi dintre România şi Bulgaria vor fi menţinute pentru o perioadă iniţială de cel puţin şase luni, potrivit unei declaraţii comune semnate de Austria, România, Bulgaria şi de preşedinţia ungară a Consiliului UE, în luna noiembrie a acestui an.
Asfel, pentru a atenua potenţială schimbare a tiparelor migratorii ce ar putea surveni ca o consecinţă imediată a eliminării controalelor la frontierele terestre şi pentru a preveni orice ameninţare gravă la adresa ordinii publice sau a securităţii interne, chiar şi după admiterea deplină a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen controalele la frontierele terestre dintre Ungaria şi România şi dintre România şi Bulgaria vor fi menţinute pentru o perioadă iniţială de cel puţin şase luni, prin aplicarea Art. 25a (4) şi (5) din Codul Frontierelor Schengen.
„Aderarea la spațiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migrație, azil, precum și măsuri referitoare la cooperarea polițienească, judiciară sau vamală. Pentru cetățeni, efectul este cel al călătoriilor în interiorul țării, fără a fi supuși controalelor la frontieră”, notează site-ul Schengen România al Ministerului Afacerilor Interne.
Totodată, aderarea la Schengen aduce avantaje pentru românii care vor să călătorească cu avionul, cu trenul, cu autocarul sau cu maşina personală. Pasagerii curselor aeriene nu vor mai aştepta pentru controlul paşapoartelor. De la 1 ianuarie 2025, vor disparea timpii de așteptare din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și Bulgaria, dar și cu Grecia, iar şoferii de TIR vor scăpa de cozile de la graniţă.
Mărfurile vor circula liber, ceea ce înseamnă economie de timp şi de bani pentru operatorii economici.
Libera circulație
La frontiera aeriană, eliminarea controalelor la frontierele interne are ca rezultat zboruri Schengen similare celor interne. În perspectivă, la frontierele terestre infrastructura punctelor de trecere a frontierei va fi desființată, astfel că trecerea frontierelor interne va fi asemănătoare unei călătorii în interiorul țării.
Astfel, trecerea frontierei va putea fi realizată indiferent de ora și prin orice loc iar cetățenii statelor membre care călătoresc în spațiul Schengen trebuie să aibă asupra lor, un document de identitate valabil, mai spune sursa citată. Trecerea frontierelor interne poate fi asemănată cu o călătorie în interiorul țării.
Prin urmare, românii vor putea călători și cu mașina în afară fără fără a mai pierde ore întregi la vamă, de la 1 ianuarie 2025. „Călătoriile noastre spre destinațiile de vacanță vor fi mai scurte. Drumul înapoi spre casă din țările unde lucrăm sau studiem va fi mai ușor”, mai explică eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, într-o postare pe Facebook.
„Vorbim de peste 25 de milioane de călători și peste 11 milioane de automobile care au trecut, anul trecut, granițele României cu Bulgaria și Ungaria și care, de anul viitor, nu vor mai pierde timp la vamă”, a adăugat liberalul.
Cum vor fi controalele la frontiere. Explicațiile ministrului de Interne
„Controalele care se mai fac în Uniunea Europeană se fac doar aleatoriu, și la granița noastră va fi la fel, pe bază de risc, acolo unde se impune, transporturi care aveau probleme din punct de vedere legal și, în mod firesc, aceste cozi la vamă vor dispărea”, a explicat ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu cu privire la procedură după aderarea României la Schengen, cu drepturi depline de la 1 ianuarie, într-o intervenție telefonică la Digi24.
„În ceea ce privește procedura, lucrurile sunt simple, controalele nu se mai fac așa cum se făceau până astăzi, deci practic sunt eliminate”, a adăugat el.
Ministrul Predoiu a explicat că decizia privind aderarea României la Schengen aduce foarte multe miliarde de euro, anual, în țară, cât și un confort sporit pentru cetățenii care traversează frontiera.
România și Bulgaria și-au asumat aceste controale aleatorii, ca parte a negocierilor cu Austria. Aceste controale aleatorii vor fi exact cum sunt aplicate în prezent între Ungaria și Austria ori între Germania și Austria.
Ce este spațiul Schengen
Spațiul Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale proiectului european, potrivit site-ului Consiliului UE. Acesta a început în 1985 ca proiect interguvernamental între cinci țări ale UE – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – și s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume.
Schengen este numele unui mic sat din Luxemburg, situat la frontiera cu Germania și Franța, unde s-au semnat Acordul Schengen și Convenția Schengen în 1985 și, respectiv, în 1990.
Apartenența la un spațiu fără controale la frontierele interne înseamnă că țările:
- nu efectuează verificări la frontierele lor interne, cu excepția cazurilor unor amenințări specifice
- efectuează controale armonizate la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite
Setul de norme care reglementează spațiul Schengen se numește Codul frontierelor Schengen.
Țările care fac parte din Schengen
În prezent, spațiul Schengen acoperă peste 4 milioane de kilometri pătrați, cu o populație de aproape 420 de milioane de persoane, și include 27 de țări și anume 23 dintre cele 27 de state membre ale UE, precum și toate statele membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția).
La 1 ianuarie 2023, Croația a devenit cea de a 27-a țară membră cu drepturi depline a spațiului Schengen, iar de la 1 ianuarie 2025 vor adera cu drepturi depline România și Bulgaria. Controalele la frontierele interne cu Ciprul nu au fost încă eliminate, iar Irlanda nu face parte din spațiul Schengen.
Alte avantaje
Spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membrefără a fi supuse controalelor la frontieră, mai spune Consiliul UE, pe site-ul lui.
În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci sau a studia sau pentru a-și vizita familia și prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta.
Este estimat că europenii efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spațiului Schengen, ceea ce aduce de asemenea beneficii considerabile turismului și sectorului cultural.
Spațiul Schengen aduce beneficii economice semnificative tuturor cetățenilor și întreprinderilor din statele participante. Acesta este menit a fi piatra de temelie a Uniunii Europene și a pieței unice în ansamblu.
Creșterea criminalității, un posibil risc
Dezavantajul aderării României la spațiul Schengen îl reprezintă posibilitatea creşterii criminalităţii. Odată cu eliminarea controalelor la frontieră, ar putea creşte traficul de fiinţe umane, dar și numărul imigranților care vor încerca să intre în spaţiul Schengen prin România.
Referitor la fenomenul infracționalității și riscurilor de securitate, site-ul Schengen România al MAI precizează că există Sistemul Informatic Schengen care oferă asistență operativă reciprocă și schimb direct de informații între forțele de poliție, precum și supravegherea și urmărirea transfrontalieră a infractorilor reprezintă mijloace de luptă împotriva terorismului, crimei organizate, traficului de ființe umane și a imigrației ilegale. „În același timp, a fost adoptat un set de reguli uniform care să asigure cetățenilor statelor membre protecția datelor cu caracter personal împotriva oricărei încălcări a drepturilor fundamentale”, mai arată sursa citată.
Editor : Ana Petrescu
