Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a decis în prima jumătate a acestui an, în mai multe procese, ca România să plătească despăgubiri de zeci de milioane de euro. Cea mai mare parte din această sumă provine dintr-o cauză legată de proprietățile naționalizate în perioada comunismului.
În primele luni ale anului 2025, CEDO a comunicat public concluziile în cazul a șase procese de pe rolul instanței europene în care era vizată România.
Ce vizau procesele câștigate de România
În trei dintre aceste procese CEDO a dat câștig de cauză României. Cel mai cunoscut în acest sens este cel prin care Călin Georgescu a contestat decizia Curții Constituționale a României de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale din anul 2024. Detalii, aici.
Un alt proces câștigat de România la CEDO a fost cel intentat de trei judecătoare condamnate la închisoare în 2017-2018 pentru abuz în serviciu (fiind acuzate de DNA că au falsificat o hotărâre prin care au anulat condamnarea la 7 ani de închisoare a unui om de afaceri).
Acestea au reclamat, potrivit CEDO, „lipsa de claritate și de previzibilitate a dispozițiilor legale care incriminau abuzul în serviciu, indicând că nu puteau prevedea că pronunțarea unei hotărâri judecătorești (…) ar putea constituti elementul material al acestei infracțiuni”.
Al treilea proces, intentat de o afaceristă condamnată pentru delapidare și spălare de bani, a fost respins din start pentru că nu a respectat termenul de șase luni prin care trebuia să notifice CEDO cu privire la dreptul de apărare.
- În această situație, afacerista a atacat decizia definitivă de condamnare printr-un recurs în casație, la Înalta Curte de Casație și Justiție, și a așteptat decizia ÎCCJ pentru a merge mai departe la CEDO.
- CEDO, însă, a stabilit că recursul în casație „nu este o cale de recurs de epuizat” înainte de a sesiza instanța europeană și că afacerista trebuia să sesizeze Curtea în termen de șase luni de la decizia definitivă de condamnare.
CEDO a stabilit despăgubiri de zeci de milioane de euro într-un singur proces
La începutul anului, CEDO a stabilit definitiv despăgubirile pe care statul român trebuie să le plătească într-un proces în care peste 50 de cetățeni au reclamant că România nu a restituit mai multe proprietăți naționalizate în perioada regimului comunist (Văleanu și alții împotriva României), deși existau hotărâri judecătorești definitive care le dădeau acest drept.
„Cauza privește neexecutarea prelungită a hotărârilor judecătorești pronunțate în favoarea reclamanților și la lipsa unei căi de atac efective, la anularea titlurilor reclamanților din cauza incapacității statului de a pune în aplicare în mod corect legea aplicabilă, fără nicio despăgubire, precum și la faptul că autoritățile nu s-au asigurat ca despăgubirile acordate sǎ fi fost corelate în mod rezonabil cu valoarea actuală a proprietății”, potrivit CEDO.
CEDO a decis încă din anul 2022 să le dea câștig de cauză celor peste 50 de români, însă a mai dat timp Guvernului să ajungă la înțelegeri amiabile cu aceștia.
La începutul anului 2025, CEDO a stabilit că nu s-a ajuns la nicio înțelegere între reclamanți și stat, astfel că a obligat România să le plătească acestora în jur de 68 de milioane de euro în decurs de trei luni sau să le restituie proprietățile în decurs de un an.
Cea mai mare despăgubire în acest proces era stabilită la 61 de milioane de euro, pentru 17.000 de hectare de pădure din Borșa, Maramureș, ce ar urma să fie acordată Asociației Composesoratul Borșa.
1.700 de euro pentru un polițist condamnat pentru trafic de influență
CEDO a mai dat în primele luni din 2025 câștig de cauză unui ofițer de poliție care a fost condamnat în 2016 pentru trafic de influență, stabilind că statul român i-a încălcat dreptul la un proces echitabil.
Instanța europeană a stabilit că acesta trebuie să primească despăgubiri de 1.750 de euro drept cheltuieli de judecată pentru că „o constatare a încălcării Convenției constituie o reparație echitabilă suficientă pentru orice prejudiciu moral suferit de reclamant”.
„Cauza privește echitatea unei proceduri penale pentru trafic de influență îndreptate împotriva reclamantului, ofițer de politie, care a fost condamnat de către curtea de apel în ultimă instanță după achitarea sa în primă instanță, în condițiile în care unul dintre cei doi judecători din completul de judecată care l-a condamnat nu a audiat în mod direct martorii relevanți”, potrivit CEDO.
16.000 de euro pentru dreptul la liberă exprimare
La începutul anului 2025, România a pierdut un alt caz la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Cazul vizează un scandal izbucnit în 2016 la Opera din București și care a fost dezbătut pe rețelele de socializare.
Cel care a reclamat România la CEDO scria articole despre acest scandal pe pagina lui personală de Facebook și pe blogul acestuia. Au fost vizate, însă, comentariile de la postări sau articole.
Concret, un dirijor și o soprană i-au cerut acestuia în instanță să șteargă comentariile defăimătoare la adresa lor și să le plătească daune pentru prejudiciul de imagine adus de comentarii, dar și de postările acestuia.
Instanța l-a obligat pe acesta să le plătească dirijorului și sopranei daune în valoare de 20.000 de lei, în anul 2017, care au fost reduse la 12.000 de lei prin decizia instanței de apel în anul 2019. În paralel, acesta a fost obligat să nu mai posteze conținut defăimător la adresa celor doi angajați ai operei.
CEDO a stabilit, însă, că decizia instanțelor naționale s-a bazat pe argumente care nu au fost suficient clarificate și detaliate în așa fel încât să nu îi constrângă dreptul la liberă exprimare a celui care a reclamat cauza.
În același timp, instanța europeană a stabilit că statul român trebuie să-i plătească daune de 16.805 euro.
Editor : M.G.
