Un raport al Uniunii Libertăților Civile pentru Europa (Liberties) arată că România este una dintre cele cinci țări, alături de Bulgaria, Croația, Italia și Slovacia, care „subminează în mod intenționat statul de drept în aproape toate aspectele”, informează The Guardian.
În Ungaria, clasificată de mult timp drept „autocrație electorală”, cercetătorii au detectat „regresie semnificativă” a statului de drept în 2024. Presiunea asupra grupurilor neguvernamentale și a presei s-a intensificat după lansarea biroului de protecție a suveranității din Ungaria, care are competențe largi de a investiga maghiarii activi în viața publică.
„Recesiunea democratică a Europei s-a adâncit în 2024”, a transmis Liberties într-un comunicat. Raportul, împărtășit cu The Guardian înainte de publicare, a evidențiat sistemele judiciare supuse manipulării politice, slaba aplicare a legii împotriva corupției, utilizarea excesivă a procedurilor legislative accelerate, hărțuirea jurnaliștilor și restricțiile tot mai mari asupra protestelor pașnice. „Fără acțiuni decisive, UE riscă o erodare democratică în continuare”, a concluzionat raportul, elaborat de 43 de organizații pentru drepturile omului din 21 de state membre ale UE.
Liberties a început exercițiul anual în 2019 pentru a urmări rapoartele Comisiei Europene privind statul de drept, care sunt menite să servească drept un control al sănătății democratice din statele membre UE. Cele șase rapoarte ale ONG-ului au arătat „persistența alarmantă a încălcărilor statului de drept în întreaga Uniune Europeană”, a declarat Viktor Kazai, expert senior în statul de drept la Liberties. „Toate aspectele fundamentale ale statului de drept s-au confruntat cu probleme din ce în ce mai grave în ultimii ani”, a adăugat el, în timp ce încercările UE de a inversa declinul au fost „dezamăgitor de limitate”.
„Cea mai îngrijorătoare categorie de țări” din raportul Liberties
„Cea mai îngrijorătoare categorie de țări” au fost „demontatorii”, a spus Kazai, guverne care au luat măsuri pentru a submina statul de drept.
În România, recentele alegeri prezidențiale au dezvăluit modul în care TikTok ar putea permite unui ultranaționalist puțin cunoscut să ajungă la victorie, în timp ce un proiect de lege pentru a asigura independența serviciului public de televiziune și radio a rămas în parlament din 2021.
În Italia, cercetătorii au subliniat modul în care guvernul Giorgia Meloni a elaborat propuneri pentru a acorda „competențe deschise” ministerului justiției asupra procurorilor, ceea ce ar crește controlul politic asupra sistemului judiciar. Colaboratorii italieni au semnalat, de asemenea, „niveluri fără precedent de interferență în mass-media de stat”, cum ar fi anularea „manifestului antifascist” al autorului Antonio Scurati și dosarul disciplinar deschis gazdei talkshow-ului în care urma să fie susținut discursul.
În Bulgaria, raportul a analizat modul în care investigațiile anticorupție au fost lansate împotriva oponenților politici proeminenți ai guvernului, în timp ce problemele de lungă durată – cum ar fi aruncarea deșeurilor de construcții în municipalitatea Sofia – au continuat. În Slovacia, au fost ridicate semnale roșii cu privire la numeroasele schimbări introduse de guvernul populistului naționalist Robert Fico, inclusiv desființarea biroului procurorului central și un proiect de lege „în stil rusesc” pentru agenții străini, care ar impune ca ONG-urile să poarte eticheta stigmatizantă de „organizație susținută de străini” dacă primesc mai mult de 5.000 de euro din afara țării.
În Croația, integritatea sistemului de justiție a fost considerată afectată, după ridicarea la funcția de procuror general al statului a lui Ivan Turudić, un judecător cu legături strânse cu partidul de guvernământ Uniunea Democrată Croată (HSZ). Parchetul European s-a plâns de „provocările sistemice ale Croației în menținerea statului de drept”, după ce biroul lui Turudić a părut să conteste dreptul EPPO de a investiga un caz suspect de fraudă împotriva bugetului UE.
Polonia, care încearcă să retragă atacul asupra instituțiilor independente, a fost descrisă ca o poveste de avertizare. Guvernul de coaliție condus de Donald Tusk a căutat să restabilească independența judiciară și pluralismul mass-media, dar a intrat în conflict cu președintele, Andrzej Duda, care este aliniat cu partidul de guvernământ anterior. Polonia „ilustrează că abordarea independenței compromise a instituțiilor este un efort extrem de provocator și fragil”, a spus Liberties.
„Democrațiile model” din nord-vestul Europei nu au fost imune la probleme
În Franța, cercetătorii au avertizat cu privire la utilizarea tot mai mare a procedurii articolului 49.3 pentru a promova deciziile fără vot, precum și la creșterea restricțiilor privind libertatea de exprimare, introduse înainte de Jocurile Olimpice sau pentru a contracara ingerințele străine.
În Germania, cercetătorii au lăudat reguli mai stricte menite să combată „ușile rotative”, în care oficialii importanți ocupă locuri de muncă în sectoarele reglementate recent. Dar ei și-au exprimat îngrijorarea cu privire la răspunsurile „excesive și disproporționate” la evenimentele pro-palestiniene, inclusiv cenzurarea vocilor pro-palestiniene sau interzicerea intrării în țară fostului ministru grec de finanțe, Yanis Varoufakis, care fusese invitat să vorbească la un astfel de eveniment. În aprilie anul trecut, poliția a închis ceea ce ar fi fost o conferință palestiniană de trei zile la Berlin, temându-se că va oferi o platformă pentru opiniile antisemite.
ONG-ul solicită Comisiei Europene să întărească exercițiul de monitorizare al UE, legându-l de eliberarea de fonduri UE, precum și de acțiuni legale accelerate pentru încălcări ale statului de drept.
Editor : Ș.R.
