Romgaz nu va face investiții în capacități de captare a carbonului (CCS) până când nu va fi clar că proiectele vor fi fezabile din punct de vedere tehnic, economic și comercial, a transmis Gabriela Trâmbițaș, directorul financiar al companiei de stat, în cadrul teleconferinței cu analiștii, organizată după publicarea rezultatelor financiare aferente trimestrului al treilea. Redacția Digi24.ro a cerut un punct de vedere de la Ministerul Energiei, iar răspunsul primit este că instituția „se subscrie poziției companiei de stat”.
În octombrie 2025, Romgaz a depus o acțiune directă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Comisiei Europene, solicitând anularea Regulamentului Net-Zero Industry Act.
Actul european obligă producătorii de petrol și gaze să dezvolte, până în 2030, capacități de stocare a CO₂ de cel puțin 50 de milioane de tone pe an, la nivelul Uniunii Europene.
Conform repartizării stabilite de Comisie, României îi revine o cotă de 10,25 milioane de tone CO₂ pe an, din care Romgaz trebuie să asigure o capacitate de 4,12 milioane de tone anual.
Compania a susținut că actul delegat nu a fost adoptat corect și că nu a existat o evaluare de impact reală asupra producătorilor, în special asupra celor români.
Potrivit informațiilor din presă, Romgaz ar fi obligată să investească aproximativ 600 de milioane de euro pentru a-și îndeplini obligația legală de a construi și operaționaliza, până în 2030, o capacitate de stocare de 4,12 milioane de tone de CO₂ pe an.
După apariția acestor informații în spațiul public, redacția Digi24.ro a solicitat un punct de vedere Ministerului Energiei.
Răspunsul primit a fost că instituția „se subscrie poziției transmise deja de Romgaz și nu are elemente suplimentare de adăugat”, susținând, astfel, poziția companiei de stat.
Romgaz a venit cu clarificări publice în cadrul teleconferinței cu analiștii, organizată după publicarea rezultatelor financiare aferente trimestrului al treilea.
Directorul financiar al companiei, Gabriela Trâmbițaș, a declarat că Romgaz nu va realiza nicio investiție în capacități de captare a carbonului până când nu va fi clar că proiectele sunt fezabile tehnic, economic și comercial.
Oficialii companiei au precizat că, în paralel cu procesul de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, sunt realizate studii pentru a evalua dacă zăcămintele de gaze epuizate pot fi utilizate pentru stocarea dioxidului de carbon, însă orice decizie de investiție va depinde exclusiv de rezultatele acestor analize.
Strategia de decarbonizare și investițiile estimate
Romgaz a aprobat recent o strategie de decarbonizare prin care compania se angajează să realizeze investiții de aproximativ 2,5 miliarde de euro până în 2050, în vederea atingerii obiectivului de zero emisii nete.
Din această sumă, circa 600 de milioane de euro ar putea fi direcționate către proiecte de captare și stocare a carbonului (CCS), tehnologia prin care dioxidul de carbon este captat din surse industriale și stocat în subteran, în contextul obligațiilor impuse de Uniunea Europeană.
Potrivit Gabrielei Mareș, director al Departamentului Relații Internaționale și Fonduri Europene din cadrul Romgaz, strategia include mai multe scenarii de evoluție a amprentei de carbon a companiei.
Primul scenariu analizează ipoteza în care Romgaz nu realizează nicio investiție suplimentară, iar reducerea emisiilor ar avea loc exclusiv ca efect al scăderii producției de gaze naturale până în 2050, acesta fiind utilizat ca scenariu de referință.
Al doilea scenariu vizează un nivel minim de investiții, cu accent pe reducerea emisiilor generate de activitățile proprii de explorare și producție. Al treilea scenariu, considerat de companie unul aspirațional, analizează traseul necesar pentru atingerea neutralității climatice până în 2050, prin implementarea unor proiecte care să reducă emisiile directe (Scope 1), adică emisiile provenite din surse controlate direct de companie, în principal prin electrificare și diminuarea emisiilor de metan.
Strategia prevede, de asemenea, orientarea către tehnologii noi care să sprijine tranziția energetică, precum dezvoltarea de capacități regenerabile (parcuri eoliene și fotovoltaice), proiecte de captare și stocare a carbonului, producția de hidrogen verde și introducerea biometanului în portofoliu. Reprezentanții companiei subliniază că documentul va fi revizuit periodic, iar fiecare proiect va fi evaluat individual din punct de vedere al fezabilității tehnice, economice și al potențialului de implementare, în contextul incertitudinilor actuale legate de reglementări, finanțare și maturitatea tehnologiilor.
Editor : A.D.




