Peste 10.500 de sesizări pentru copii dispăruţi au fost înregistrate în ultimul în România, iar numărul este în creştere pentru al treilea an consecutiv, conform Organizaţiei Salvaţi Copiii. Aproximativ 60% dintre aceste cazuri reprezintă plecări voluntare din locuinţele sociale, căminele şcolare sau centrele DGASPC. De asemenea, Organizaţia Salvaţi Copiii a precizat că 97% dintre toate dispariţiile se încheie prin găsirea sau întoarcerea copiilor în termen scurt.
Reprezentanţii Organizaţiei Salvaţi Copiii au anunţat că în perioada 20 mai 2025 – 20 mai 2026, Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) a înregistrat 10.566 de sesizări privind minori dispăruţi, cu peste 600 mai multe decât în anul anterior şi aproape 2.000 mai mult faţă de acum doi ani.
”Aproximativ 60% dintre aceste cazuri reprezintă plecări voluntare din locuinţele sociale, căminele şcolare sau centrele D.G.A.S.P.C., iar în jur de 97% dintre toate dispariţiile se încheie, în fiecare an, prin găsirea sau întoarcerea copiilor în termen scurt, fără implicaţii majore de risc infracţional sau cu privire la siguranţa personală. Specialiştii Salvaţi Copiii subliniază însă că aceste plecări, deşi cel mai adesea soluţionate rapid, sunt simptomul unor experienţe negative profunde şi trebuie tratate cu maximă seriozitate”, au afirmat reprezentanţii Organizaţiei Salvaţi Copiii.
Ei au adăgat că prin comparaţie, între 30 aprilie 2022 şi 22 aprilie 2023 au fost 8.722 de sesizări, iar între aprilie 2023 şi aprilie 2024 – 9.902 sesizări, iar tendinţa de creştere se menţine astfel pentru al treilea an consecutiv.
Din totalul sesizărilor privind dispariţia minorilor în ultimul an, 82 dintre acestea s-au referit la copii cu vârsta sub 5 ani, 158 de sesizări – copii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 10 ani; 2.186 de sesizări – copii cu vârsta cuprinsă între 10 şi 14 ani; 8.140 de sesizări – copii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani.
Cele mai multe dispariţii au fost înregistrate la nivelul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti (sectoarele 1-6), I.P.J. Bihor, I.P.J. Constanţa, I.P.J. Giurgiu şi I.P.J. Iaşi.
”În fiecare an, în Europa sunt raportaţi în jur de 250.000 de copii dispăruţi. Missing Children Europe, federaţia europeană dedicată copiilor dispăruţi şi exploataţi sexual, atrage atenţia că majoritatea acestor copii fie au fugit, fie au fost alungaţi de acasă sau din instituţiile de îngrijire. Membrii reţelei semnalează, totodată, o îngrijorare crescândă cu privire la fenomenul grooming-ului, online sau offline, ca factor semnificativ care determină copiii să fugă, expunându-i riscului de a fi exploataţi sexual şi traficaţi”, a mai transmis sursa citată.
Cu ocazia Zilei Internaţionale a Copiilor Dispăruţi, marcată anual pe 25 mai, Salvaţi Copiii România lansează, în cadrul global al campaniei derulate de Missing Children Eruope, campania „Când un copil dispare, căutarea nu se opreşte”, un apel public la vigilenţă şi responsabilitate faţă de copiii care pleacă de acasă, din centre de ocrotire sau din alte medii în care nu s-au mai simţit în siguranţă ori ascultaţi.
Salvaţi Copiii România invită publicul să se alăture campaniei #BlueForHope, prin postarea, pe Instagram, TikTok sau Facebook, a unei imagini albastre, pe 25 mai. Albastrul, asociat florii de nu-mă-uita, devine simbolul unei promisiuni colective că niciun copil dispărut nu trebuie uitat, iar căutarea, protecţia şi ascultarea lui trebuie să continue până când este în siguranţă.
De asemenea, pe 25 mai, faţada Liceului „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti va fi iluminată în albastru, ca semn de solidaritate cu toţi copiii dispăruţi şi cu familiile lor, dar şi ca mesaj public că fenomenul dispariţiei copiilor este unul extrem de important.
Campania reaminteşte şi numerele esenţiale de sprijin: 112, pentru situaţii de pericol imediat; 116000, linia europeană pentru copii dispăruţi, disponibilă 24/7; şi 119, numărul unic naţional pentru copii aflaţi în situaţii de abuz, neglijare, exploatare sau violenţă.
Organizaţia Salvaţi Copiii a subliniat că o problemă centrală în prevenirea plecărilor de acasă este percepţia greşită a fenomenului şi, în special, asocierea automată cu termenul „voluntar” şi a explicat că pentru un copil, a pleca nu înseamnă libertate sau alegere matură, ci, cel mai adesea, un strigăt de ajutor, iar primii care îl pot auzi sunt părinţii.
CARE SUNT MOTIVELE PENTRU CARE COPIII FUG DE ACASĂ
Specialiştii Salvaţi Copiii au identificat motivele pentru are copiii fug de acasă
Primul motiv îl reprezintă problemele de acasă.
”În fruntea listei se află diferitele forme de violenţă, conflictul, abuzul şi neglijarea. Schimbările în dinamica familială, stilul parental prea autoritar şi consumul de alcool şi droguri al unui părinte reprezintă, de asemenea, probleme identificate acasă”, au explicat specialiştii Salvaţi Copiii.
Ei au subliniat că, de regulă, copiii pleacă fie ”din cauza a ceva” (pentru a se distanţa de o situaţie dificilă), fie ”spre ceva” (o persoană sau un mediu care par mai dezirabile decât cele actuale) şi au considerat că înţelegerea acestei distincţii este esenţială pentru o intervenţie eficientă.
Un alt motiv de plecare îl reprezintă sănătatea mintală, un motiv frecvent, în special în rândul tinerilor cu episoade depresive ideaţie suicidară.
De asemenea, Organizaţia Salvaţi Copiii a menţionat că unul dintre grupurile cele mai expuse riscului îl reprezintă copiii din centrele de plasament, iar aici motivele ţin frecvent de dorinţa de reunificare cu familia de origine sau de probleme legate de mediul de îngrijire.
Specialiştii Salvaţi Copiii au identificat şi probleme la şcoală printre cauzele plecării. Cea mai frecventă este bullyingul, urmată de tulburările de învăţare, frecvenţa redusă la ore şi presiunea socială din partea colegilor.
CARE SUNT SEMNALELE DE ALARMĂ
Totodată, reprezentanţii Salvaţi Copiii au precizat că sunt câteva semnale de alarmă pe care părinţii le pot observa.: retragere bruscă, izolare în cameră, refuzul activităţilor care îi plăceau; schimbări marcate de dispoziţie – tristeţe, iritabilitate, anxietate; scădere a performanţei şcolare, absenţe repetate, conflicte la şcoală; modificări ale tiparelor de somn sau de alimentaţie; prieteni noi pe care nu îi cunoaştem, întâlniri pe care le ascunde; timp tot mai mult petrecut în spaţiul online, conversaţii închise rapid la apropierea adultului.
”Copiii nu fug doar de acasă, ei fug spre ceva ce nu reuşesc să găsească acasă. Datoria noastră, ca părinţi, este să facem din casă acel loc. Un copil care simte că, acasă, există măcar un adult care îl ascultă fără să-l judece are şanse mult mai mici să caute această ascultare în afara casei, uneori în locuri periculoase. Momentul întoarcerii acasă sau în centru este o etapă delicată în traiectoria copiilor fugari, ceea ce necesită o atenţie sporită din partea familiilor şi a profesioniştilor. Tinerii înşişi ne spun că modul în care sunt primiţi după o plecare le influenţează decisiv decizia de a fugi din nou sau de a rămâne.” a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii.
Organizaţia Salvaţi Copiii susţine că dacă un copil a dispărut, primele ore sunt esenţiale.
”Deşi mulţi copii sunt găsiţi în primele 24-48 de ore, şansele scad odată cu trecerea timpului, iar sesizarea trebuie făcută rapid. Salvaţi Copiii România recomandă părinţilor să pregătească imediat: o fotografie recentă a copilului, hainele cu care era îmbrăcat, locul şi ora la care a fost văzut ultima dată, modelul şi numărul telefonului folosit (inclusiv aplicaţiile de mesagerie active), prietenii sau persoanele cu care ar putea fi, mesajele recente schimbate, posibilele destinaţii şi eventualele probleme medicale sau tratamente necesare”, au mai transmis specialiştii de la Salvaţi Copiii.
