Europa intră într-o săptămână crucială pentru viitorul securităţii sale – după un summit la Londra care a oferit o mulţime de promisiuni, dar puţine răspunsuri concrete, relatează Politico.
Un grup de lideri de la nivel mondial – inclusiv Volodimir Zelenski, dar nu şi preşedintele american Donald Trump – şi-au petrecut duminica la Londra, meditând asupra întrebării care poate schimba istoria, şi anume dacă America se află încă în centrul alianţei de apărare a Occidentului.
Potrivit unui diplomat european familiarizat cu discuţiile, „a existat un nou sentiment de urgenţă” în ceea ce priveşte protejarea securităţii colective a continentului după scenele şocante care au fost văzute vineri la Washington.
Acesta se referă la atacul verbal al lui Trump la adresa lui Zelenski la Casa Albă, care i-a făcut pe liderii europeni să se întrebe dacă SUA se mai consideră un aliat. La scurt timp după uimitoarea mustrare de 15 minute, şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a sugerat chiar că America nu mai conduce „lumea liberă” şi, deşi temperatura s-a răcit în weekend, îndoielile nu au dispărut.
Premierul britanic Keir Starmer, care a organizat summitul din 2 martie înainte de disputa Trump – Zelenski, a declarat că Europa „trebuie să ducă greul” atunci când vine vorba de protejarea Ucrainei față de expansionismul rusesc, de acum înainte, indicând realitatea unei prezenţe americane reduse pe scena mondială.
După ce, la începutul săptămânii, s-a apropiat de preşedintele SUA, Starmer se consideră un fel de clăditor de punți, iar Marea Britanie, împreună cu Franţa şi Ucraina, urmează să elaboreze un plan de pace pe care să i-l prezinte apoi lui Trump – o schimbare semnificativă faţă de presupunerile anterioare, conform cărora SUA ar prelua iniţiativa.
Posibilul plan include o forţă de menţinere a păcii condusă de Marea Britanie şi Franţa, pe care Starmer a numit-o „coaliţia celor dispuşi” – o trimitere la grupul de ţări, condus de SUA, care a invadat Irakul în 2003.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că a lansat ideea unei încetări a focului timp de o lună, care s-ar aplica în aer, pe mare şi pe infrastructura energetică.
Cine mai face parte din această coaliţie încă nu se ştie. „Un număr” de ţări au semnat pentru forţa de menţinere a păcii în spatele uşilor închise la summit, a declarat Starmer, adăugând că aceasta are nevoie de sprijinul SUA pentru a funcţiona. El a refuzat să spună care dintre guverne s-au angajat.
El a declarat că SUA sunt încă „un aliat de încredere” şi că „suntem de acord cu preşedintele cu privire la necesitatea urgentă a unei păci durabile, acum trebuie să o realizăm împreună”.
Toate privirile sunt îndreptate spre reuniunea de joi a liderilor UE
Dar guvernele sunt, de asemenea, de părere că un rol sporit în viitoarea securitate a Ucrainei înseamnă o capacitate militară mai mare şi, la rândul său, finanţarea pentru a o plăti. Aceste realităţi vor fi probabil în centrul atenţiei la reuniunea de joi de la Bruxelles a celor 27 de lideri naţionali ai UE. În ciuda faptului că duminică s-a aflat la conducere, Starmer şi Regatul Unit, desigur, nu vor fi de faţă.
Vorbind pentru cotidianul francez Le Figaro după summit, Macron a cerut ca ţările NATO să investească mai mult în armatele lor.
„În ultimii trei ani, ruşii au cheltuit 10% din PIB-ul lor pentru apărare”, a spus el. „Trebuie să pregătim ceea ce urmează, cu un obiectiv de 3 până la 3,5% din PIB”.
Obiectivul actual de cheltuieli al NATO este de 2% din produsul intern brut pe an, dar multe guverne europene nici măcar nu reuşesc acest lucru, spre supărarea lui Trump. Franţa trece cu greu de linia de 2,1%.
Pentru a impulsiona masiv bugetele europene de apărare, preşedintele francez a îndemnat blocul să atace programele UE centralizate „care nu sunt utilizate”.
„Trebuie să acordăm Comisiei [Europene] dreptul de a utiliza o finanţare inovatoare”, a spus el. „Asta înseamnă fie împrumuturi comune, fie Mecanismul european de stabilitate [fondul de salvare creat în urma crizei datoriilor din zona euro] … într-o primă etapă avem nevoie de 200 de miliarde de euro pentru a putea investi”.
La plecarea de la summit, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că acum este momentul să „reînarmăm urgent Europa”.
Totul indică faptul că reuniunea de joi va fi un moment critic. Un anunţ istoric privind bugetele de apărare este posibil, a declarat diplomatul european, vorbind sub rezerva anonimatului.
Dar acest lucru nu va fi uşor, având în vedere că unii lideri, în special premierul ungar Victor Orbán, îl susţin mai mult pe preşedintele rus Vladimir Putin decât orice plan de apărare a Europei de acesta.
Şeful NATO, Mark Rutte, care a participat, de asemenea, la summitul de la Londra, a declarat că unele ţări s-au angajat să „majoreze” cheltuielile pentru apărare – dar, din nou, detaliile cu privire la care dintre ele şi cu cât rămân neclare.
Baza industrială de apărare a Europei are deja o capacitate limitată, ceea ce înseamnă că creşterea cheltuielilor de apărare ar putea fi lentă în a produce rezultate reale.
Dincolo de retorica sporită a liderilor europeni, lipsa de detalii este evidentă.
Esenţial este faptul că nu există, de asemenea, detalii cu privire la ce ar conţine, de fapt, orice plan de pace sau la modul în care Starmer şi Macron vor reuşi să obţină aprobarea Casei Albe.
Un al doilea diplomat european a remarcat că Zelenski trebuie să găsească cu disperare o modalitate de a crea o relaţie cu Trump şi de a semna acordul privind mineralele dintre SUA şi Ucraina, care ar fi trebuit să fie finalizat săptămâna trecută.
Diplomatul a declarat că situaţia actuală „implică intervenţia Regatului Unit şi a Franţei pentru a conduce”, dar că „logica este, de asemenea, că acordul privind mineralele va oferi SUA o miză comercială şi interese de afaceri fizic pe teren, astfel încât oferă un anumit grad de protecţie”.
Şi acest lucru nu spune nimic despre modul în care Europa îl va aduce pe Putin la masă pentru a negocia viitorul lor plan de pace.
Kremlinul a exclus deja prezenţa unei forţe NATO de menţinere a păcii în Ucraina.
Având în vedere sărbătorirea publică de către aliaţii lui Putin a numeroaselor atacuri ale lui Trump la adresa lui Zelenski, preşedintele rus ar putea aştepta o abordare condusă de Casa Albă.
După summitul de duminică, Zelenski a declarat pentru Sky News că a existat comunicare între Casa Albă şi administraţia sa de la discuţia televizată de vineri, dar „nu la nivelul meu”.
De asemenea, acesta şi-a reiterat promisiunea de a demisiona în cazul în care Ucraina va primi statutul de membru al NATO.
Un alt participant la summitul de duminică – şi probabil un jucător crucial la următoarea reuniune de joi – prim-ministrul polonez Donald Tusk a părut optimist în solicitarea ca Europa să nu se mai bazeze pe garanţiile de securitate ale SUA.
„Cinci sute de milioane de europeni le cer celor 300 de milioane de americani să îi protejeze de 140 de milioane de ruşi”, a spus el. „Puteţi conta? Contaţi pe voi înşivă. Începeţi să contaţi pe voi înşivă”, a spus el.
Editor : A.C.
