De luni, 14 aprilie, credincioșii ortodocși și cei greco-catolici au intrat în ultima săptămână din postul Paștelui, cunoscută și sub numele de Săptămâna Mare. Este perioada care amintește de patimile lui Hristos și are menirea de a-i pregăti pe oameni, din punct de vedere spiritual, pentru marele pranzic al Învierii Domnului. Părintele Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București, a explicat pentru Digi24 care sunt cele mai puternice obiceiuri și tradiții înainte de Paște
În tradiția ortodoxă, Săptămâna Patimilor începe odată cu Duminca Floriilor și durează până în Sâmbăta Mare, 19 aprilie 2025. Potrivit rânduielilor canonice, în aceste zile se ajunează (se ține post) din prima parte a zilei și până spre seară, iar cei mai mulți credincioși merg la slujba Spovedaniei și Împărtășaniei.
Obiceiuri în Săptămâna Patimilor
„Imediat după duminca Floriilor începe Săptămâna Sfintelor Pătimiri. De acum mulți oameni aleg să țină post negru în prima parte a zilei, cu credință și nădejde în Dumnezeu, dar și să participe la slujbe de spovedire.
Odată cu Săptămâna Sfintelor Pătimiri începem să simțim că ne apropiem, cu adevărat, de marele praznic al Învierii Domnului. În această perioadă, urcăm și noi, împreună cu Mântuitorul, spre Ierusalim (după ce, de Florii am intrat în Cetatea Ierusalimului) și ne apropiem cu sufletul mai mult de perioada sfântă, datorită slujbelor speciale de Denii, care se citesc din sfintele Evanghelii în fiecare seară până la Paște.”, a declarat Părintele Gabriel Cazacu.
În săptămâna Mare credincioșii merg la Spovedanie și Împărtășanie
„În Săptămâna Mare punem accent pe liniștea sufletului. Este cea mai intensă săptămână din întreg postul Mare, iar fiecare om culege acum roadele postului prin Spovedanie și Împărtășanie. Este bine ca oamenii să își aleagă un părinte duhovnic la care să meargă cu întreaga familie, în fiecare zi până la Paște, pentru a se spovedi și pentru a-și mărturisi păcatele.
Balanța dintre trup și suflet se dezechilibrează de-a lungul vieții, iar prin Spovedanie și Împărtășanie oamenii își eliberează gândurile și își curăță sufletul.
Este o perioadă de liniște în care trebuie să primeze iubirea față de noi și aproapele nostru. Este un timp bun pentru a cere iertare tuturor celor dragi, dar și pentru a face o faptă bună în fiecare zi. Îi îndemn pe credincioși să aștepte cu smerenie, iubire, credință și duh de pace sfânta sărbătoare a Învierii Domnului.”, a mai precizat Părintele Cazacu.
Ce semnificație au zilele din Săptămâna Patimilor în biserică
Sfânta și Marea Luni, prima zi a Patimilor lui Iisus – se face pomenirea de fericitul Iosif cel preafrumos și smochinul care s-a uscat prin blestemul Domnului.
Preotul aduce în față icoana tânărului Iosif, care a fost vândut de frații săi în Egipt. La Liturghie se citește istoria vieții acestuia, deoarece amintește de felul în care Mântuitorul a fost vândut de Iuda.
Sfânta și Marea Marți – se face pomenirea Pildei celor Zece Fecioare din Sfânta Evanghelie;
Sfânta și Marea Miercuri – se face pomenire de femeia cea păcătoasă care a uns cu mir pe Domnul.
Este ziua care amintește momentul în care Maria Magdalena i-a spălat lui Iisus picioarele cu propriile lacrimi, în semn de căință, în timp ce se afla în casa lui Iosif cel Lepros.
Sfânta și Marea Joi – ziua este închinată celor patru evenimente importante din viața Mântuitorului: sfânta spălare a picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea mai presus de fire (arhierească) și vânzarea Domnului, începutul Patimilor.
Este ziua în care Iisus, alături de ucenici, a luat masa pentru a sărbători Paștele evreiesc. Cu această ocazie, El le spală picioarele celor 12 dicipoli și le spune că unul dintre ei L-a vândut. La Cina cea de Taină, Iisus instituie Sfânta Taină a Împărtășaniei, de unde se și spune că pâinea (anafura) este parte din trupul Lui și vinul este sângele Lui.
Sfânta și Marea Vineri – se face pomenire de „Sfintele mântuitoare și înfricoșătoarele Pătimiri ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos”;
În Vinerea Mare se ține post negru, deoarece este considerată ziua care marchează momentul suferințelor pe care Mântuitorul le-a îndurat în drum spre muntele Golgota, acolo unde a fost răstignit.
Sfânta și Marea Sâmbătă – se face pomenire de Îngroparea Mântuitorului Iisus Hristos și pogorârea Sa la iad.
Editor : C.S.
