Agresivitatea limbajului folosit de politicieni, dar şi de unii jurnalişti, raportat la procurorul de caz şi la şeful DNA, depăşeşte cu mult libertatea de exprimare şi ajunge în zona atacurilor la persoană, transmite CSM, în contextul în care Secţia pentru procurori a decis în unanimitate apărarea independenţei şi reputaţiei profesionale a procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ca urmare a reacţiilor generate de apariţia în spaţiul public a unei stenograme a discuţiilor fostului şef ANPC Cristian Popescu Piedone cu soţia sa, în dosarul în care acesta este acuzat că a permis accesul unor persoane neautorizate la informaţii care nu erau destinate publicităţii, pentru că l-ar fi prevenit pe reprezentantul Hotelului Internaţional din Sinaia în legătură cu controlul pe care ANPC urma să îl facă la unitatea de cazare.
”Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât apărarea independenţei şi reputaţiei profesionale a procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. (unanimitate)”, anunţă vineri CSM, precizând că Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii s-a sesizat cu privire la vehicularea în spaţiul public a mai multor intervenţii, pe de o parte ale unor reprezentanţi ai puterii legislative, iar pe de altă parte ale unor jurnalişti care ”au adus în atenţia publică un dosar penal privind activitatea ANPC instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie aflat încă în faza nepublică, analizând modul în care procurorul de caz a abordat comunicarea unor acte de dispoziţie emise conform Codului de procedură penală”.
Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii afirmă că activitatea parchetelor nu este exceptată de la o eventuală critică publică referitoare la modul în care sunt instrumentate dosarele penale, dar în anumite limite şi în raport cu stadiul anchetelor.
”Prevederile legislative actuale au facilitat, în mod nedorit, un acces extins la conţinutul unor acte procesuale în momente în care ancheta este nepublică. Mai mult decât atât, comunicarea actelor procesuale ”in extenso” unor entităţi care, în principiu, nu au legătură directă cu cauza penală a facilitat deseori scurgerea unor informaţii nepublice în presă sau pe reţele de socializare. În astfel de cazuri, justiţia beneficiază de instrumente interne de reglare, în acest moment Inspecţia Judiciară verificând modul în care au ajuns în spaţiul public fragmente din actul procesual emis de procurorul de caz. Până la finalizarea verificărilor, orice alte concluzii vehiculate în spaţiul public apar ca fiind lipsite de fundament”, precizează CSM.
În opinia Secţiei pentru procurori a CSM, trebuie să existe o diferenţă certă între modul în care acte din dosare penale ajung în spaţiul public şi modul în care aceste acte sunt întocmite.
”Abordarea procurorului de caz privind materialul probator, inclusiv din perspectiva oportunităţii, nu ar putea face obiectul unei dezbateri publice reale în acest stadiu al anchetei penale, relevanţa unor aspecte reţinute în actele procesuale, inclusiv a celor care, în aparenţă, privesc viaţa privată, putând fi evaluată doar la finalizarea anchetei. În condiţiile în care legea prevede suficiente instrumente de verificare, inclusiv pe parcursul anchetei penale, orice altă analiză, care nu ia în considerare ansamblul probator, ar putea părea lipsită de obiectivitate”, argumentează Secţia.
În opinia CSM, ”reacţiile unor persoane din mediul politic generate de apariţia unor stenograme care ar putea fi de natură să afecteze dreptul la viaţă privată a oricărei persoane poate apărea ca justificată doar dacă, prin ele însele, nu ar induce o presiune suplimentară nejustificată asupra procurorului de caz şi a instituţiei în care acesta activează”. ”Agresivitatea limbajului folosit de aceştia, dar şi de unii jurnalişti, raportat la procurorul de caz şi la şeful instituţiei, depăşeşte cu mult libertatea de exprimare şi ajunge în zona atacurilor la persoană”, transmite CSM.
Conform Secţiei pentru procurori a CSM, atacurile de o asemenea virulenţă, centrate pe discreditarea persoanei şi nu pe critica argumentată a unor acte sau decizii procedurale, ”reprezintă o formă inacceptabilă de presiune externă asupra activităţii procurorilor, cu consecinţa încălcării independenţei profesionale a procurorului de caz, contrară principiilor statului de drept”.
”Ca garant al independenţei procurorilor, Secţia pentru procurori a CSM atrage atenţia asupra faptului că limbajul utilizat, precum şi acuzaţiile aduse nu pot justifica în nici un moment legitimitatea unui eventual interes public”, conchide Secţia pentru procurori a CSM.
DNAa respins „ferm” implicarea în mediatizarea interceptărilor incluse în ordonanţa de control judiciar, considerând divulgarea acestor informaţii „nejustificată şi contrară dreptului la viaţă privată.
DNA precizează că ordonanţa prin care s-a dispus măsura controlului judiciar în cazul lui Popescu Piedone a fost comunicată în 22 iulie, „conform prevederilor legale, exclusiv către inculpat, către avocaţii acestuia, precum şi către organele în drept”, potrivit art. 215 alin. 5 Codul de procedură penală.
„La momentul dispunerii măsurii preventive a controlului judiciar, procurorul face o analiză motivată care impune includerea unor elemente de fapt care servesc la susţinerea suspiciunilor rezonabile privind săvârşirea unei infracţiuni şi care justifică dispunerea măsurii. În cauza curentă, mijloacele de probă analizate de către procuror au cuprins, printre altele, comunicări interceptate între inculpat şi terţe persoane, fără calitate procesuală”, precizează DNA.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
