Secretarul general al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) Silviu Popa afirmă, după ce Curtea Constituţională a decis că declaraţiile de avere nu mai trebuie să conţină şi veniturile şi bunurile soţilor şi nici nu mai trebuie să fie publice, că 97% dintre ţările OCDE au declaraţii de avere publice, iar 160 de ţări din întreaga lume au implementat într-o formă sau alta, sisteme de declarare a averilor. Calificând decizia CCR drept „un pas spre regres”, Popa apreciază că va trebui găsită o soluţie pentru a armoniza principiul dreptului la viaţă privată cu cel al transparenţei şi al evaluării averilor, transmite News.ro.
Secretarul general al ANI afirmă că decizia restrânge caracterul public al declaraţiilor pe avere şi diminuează standardul de declarare.
„Eu nu aş vrea să fac niciun fel de comentariu pe raţionamentul Curţii Constituţionale. Va trebui să vedem exact motivarea judecătorilor şi, în funcţie de această motivare, să găsim cea mai bună soluţie împreună cu factorii decidenţi pentru a restabili cele două principii, atât principiul transparenţei, dar şi principiul respectării vieţii private.
Ca efecte vă pot spune, cadrul de integritate rămâne o componentă esenţială în procesul de aderare la OCDE. Există acea foaie de parcurs pentru aderare care e un document care urmăreşte alinierea legislaţiei, a politicilor, a practicilor interne cu cele ale organizaţiei, iar unul dintre aceste domenii, care sunt acoperite în procesul de evaluare, vizează fix chestiunea asta, consolidarea guvernanţei publice şi integritatea”, a explicat el, la B1 TV.
De asemenea, a subliniat că, la nivel internaţional, mai avem şi Consiliul Europei, organismul anticorupţie al Consiliului Europei – GRECO, „care de multe ori a apreciat sistemul solid şi de declarare a averilor din România şi care a constituit un model de practică pentru alte ţări”, dar şi mecanismul Comisiei Europene privind statul de drept.
„Bineînţeles nu trebuie să uităm că stabilitatea sistemului de declarare a averilor a fost unul dintre elementele care au condus chiar la ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare”, a precizat secretarul general al ANI.
Silviu Popa consideră că decizia Curţii Constituţionale poate fi considerată „un pas spre regres, faţă de ce am experimentat până acum”.
„Cadrul de integritate are o vechime de aproape 30 de ani, din 1996, ulterior a fost permanent îmbunătăţit şi îmbunătăţirile astea au decurs în primul rând, din obligaţiile pe care le aveam noi în contextul aderării la Uniunea Europeană şi din 2007-2008 agenţia îl păstoreşte ca să zic aşa. Va trebui să vedem publicarea deciziei şi a motivării şi ulterior să găsim o soluţie pentru a armoniza principiul dreptului la viaţă privată, pe de o parte şi cel al transparenţei şi al evaluării averilor, pe de altă parte”, a punctat secretarul general al ANI.
Referindu-se la situaţia din alte state, Silviu Popa a precizat că la ora actuală, pe mapamond, sunt peste 160 de ţări care au implementat într-o formă sau alta, sisteme de declarare a averilor.
„Acum practicile sunt împărţite. Nu există un singur standard. Dar dacă ne uităm la ţările care fac parte din OECD, aşa-numitele ţări OECD high income, 97% din aceste ţări au declaraţii de avere şi de interese care sunt publice. Practica internaţională, bineînţeles, s-a îmbunătăţit permanent şi multe din ţările cu democraţii consolidate care nu au avut astfel de sisteme şi declaraţii transparente au făcut acest lucru”, remarcă Silviu Popa.
El afirmă că toate organizaţiile internaţionale, toţi donatorii internaţionali care lucrează în statele în curs de dezvoltare şi sprijină eforturile de îmbunătăţire a democraţiei recomandă sistemul românesc cu care am fost obişnuiţi până acum, ceea ce sugerează că există o practică şi o direcţie către această idee de transparenţă şi de evaluare efectivă a conţinutului acestor declaraţii.
Citește și: Dragoș Anastasiu: Dacă vrem oameni competenți în administrație, nu le putem pune viața în vitrină. Ce spune despre decizia CCR
„Cineva spunea la un moment dat că dacă un stat are declaraţii de avere publice, atunci are resurse umane pe gratis”
Chestionat cu privire la riscul diminuării anchetelor jurnalistice, în contextul deciziei CCR, responsabilul ANI a replicat:
„Trebuie să vedem. Aici sunt şi studii foarte serioase făcute, declaraţiile de avere contribuie la îmbunătăţirea percepţiei cu privire la starea corupţiei, dar ajută şi la o detectare mai uşoară a incidentelor de integritate, deci o incompatibilitate sau un potenţial conflict de interese, toate aceste incidente pot fi ilustrate de către declaraţiile de avere.
Cineva spunea la un moment dat că dacă un stat are declaraţii de avere publice, atunci are resurse umane pe gratis. Pentru că într-un sistem românesc unde avem undeva la 400.000 cel puţin de declaranţi anual este foarte greu să conduci o verificare automată pe toate aceste declaraţii şi să identifici aceste incidente de integritate. Şi atunci munca jurnaliştilor şi a celor care se uitau pe aceste declaraţii era, fără doar şi poate, foarte importantă. Pe lângă această detectare facilă, putem spune că declaraţiile mai jucau şi un alt rol, cel de responsabilizare a funcţionarilor publici, a demnitarilor”.
În ceea ce priveşte posibilitatea remedierii acestei situaţii în Parlament, Silviu Popa consideră că, atât timp cât există voinţă, se pot găsi mecanisme prin care să nu facem rabat de la standardul pe care l-am avut până acum, apreciind că e necesară „o discuţie lungă cu toţi factorii de decizie, nu numai cu factorii de decizie, dar şi cu societatea civilă şi mediul privat”.
Citește și: Alfred Simonis (PSD), despre decizia CCR: Nu e nicio dramă, nu se înfrânează lupta anticorupție, declarațiile de avere vor exista
CCR a decis joi că prevederile legale potrivit cărora declaraţiile de avere trebuie să conţină şi bunurile şi veniturile soţilor sunt neconstituţionale, admiţând astfel o sesizare vizând articole ale Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.
„Determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informaţii pe care acesta nu le deţine/nu le cunoaşte în mod direct”, a argumentat Curtea.
De asemenea, declaraţiile de avere nu vor mai fi publice, Curtea invocând „concepţia europeană orientată spre necesitatea protecţiei vieţii private şi a datelor cu caracter personal”, dar şi prevederea din Constituţie potrivit căreia „autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată”.
Decizia Curţii produce efecte pentru viitor şi nu priveşte declaraţiile de avere şi de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial.
Oficialii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) au transmis, joi, că decizia CCR referitoare la declaraţiile de avere şi interese poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internaţional în ultimii 20 de ani în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii în funcţia publică.
De asemenea, poate afecta aderarea la OCDE şi progresele înregistrate de România în cadrul exerciţiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupţiei – GRECO).
Citește și: Cum se contrazice Curtea Constituțională pe tema secretizării averilor funcționarilor publici. Ce spunea CCR între 2012 și 2014
Editor : A.C.
