Jaful de marţi de la Muzeul Renoir din Cagnes-sur-Mer, de pe Coasta de Azur, unde au fost furate două tablouri ale maestrului impresionist, readuce în prim-plan întrebările privind securitatea colecţiilor şi soarta operelor furate, care sunt practic „imposibil” de revândut, estimează un licitator.
„Spre deosebire de bijuterii sau de aur, care pot fi topite, tablourile lui Renoir sunt absolut de nevândut”, afirmă pentru AFP Alexandre Giquello, licitator şi preşedinte al casei de licitaţii Drouot.
Chiar dacă au fost decupate din rame cu ajutorul unui ferăstrău electric pentru metal, cele două tablouri furate, „Madame Colonna Romano” (circa 1910) şi „Jeune femme au puits ” (circa 1886), figurează în inventarul colecţiilor muzeului ca opere confiscate şi restituite în 1945 de către autorităţile germane, ceea ce face ca identificarea lor să fie aproape imediată.
Cea mai mică apariţie publică sau pe reţelele sociale ar putea atrage intervenţia Oficiului Central de Combatere a Traficului cu Bunuri Culturale (OCBC). Potrivit licitatorului, „trebuie exclusă ipoteza unor comandanţi precum Dr. No (personajul negativ din saga James Bond, n.r.) în buncărul său, care ar dori să-şi constituie propria colecţie privată”. În opinia sa, spargerea acestui muzeu amenajat într-o vilă dintr-un cartier rezidenţial de pe dealurile din Cagnes-sur-Mer este „un furt uşor, imposibil de înstrăinat”.
În cazul în care valoarea celor două tablouri nu a fost precizată, primăria a menţionat iniţial un prejudiciu de 9 milioane de euro.
Potrivit lui Alexandre Giquello, nu există „nicio şansă” ca acestea să fie vândute la un preţ apropiat de valoarea lor. „Hoţii au impresia că fură obiecte de mare valoare, doar că acestea sunt de nevândut şi se trezesc în impas”.
„Chiar şi în cazul aurului sau al bijuteriilor, pietrele sunt şlefuite, iar metalele sunt topite, pierzându-şi astfel valoarea brută”, precizează el.
Într-o notă a Direcţiei Naţionale a Poliţiei Judiciare, consultată de AFP, furturile din muzee sunt calificate drept „o nouă ameninţare”, acordându-se o atenţie deosebită duratei spargerilor. La Muzeul Renoir, cei doi hoţi nu au stat mai mult de cinci minute, sosind puţin înainte de ora şase dimineaţa.
La Montans (Tarn), pe 1 iulie, nişte indivizi au furat aproximativ patruzeci de monede antice de aur de la Centrul Arheologic, în mai puţin de cincisprezece minute. La Muzeul Lalique din Wingen-sur-Moder (Bas-Rhin), au fost furate bijuterii în aproximativ zece minute, pe 5 iulie. La Muzeul Pays Châtillonnais, pe 24 iulie, în Châtillon-sur-Seine (Côte-d’Or), doi indivizi au pus rapid mâna pe tezaurul de la Vix (480 de grame de aur, datând din anul 500 î.Hr.).
Ministra Culturii, Catherine Pégard, a declarat miercuri la franceinfo, după furtul tablourilor lui Renoir, că „grupurile de hoţi acţionează foarte rapid”.
„Muzeele sunt mai puţin bine protejate decât băncile sau marile case de bijuterii”, consideră Alexandre Giquello. „Va fi o muncă de lungă durată şi foarte costisitoare pentru a aduce la standardele de siguranţă necesare mijloacele de securizare a operelor de artă”, continuă el, „un proiect care survine într-un moment în care finanţele publice nu se află într-o situaţie prea bună”.
Ministra Culturii a solicitat, într-un comunicat, instituirea „unor măsuri de urgenţă”, „fără întârziere”, în muzee. La 27 iulie, ministerul a prezentat un plan cu 33 de măsuri menite să asigure un nivel mai ridicat de securitate pentru muzeele cele mai vulnerabile. 3.127 de locuri sensibile – dintre care 1.200 de muzee – au fost atunci identificate pentru a face obiectul unei supravegheri speciale.
În 2024, doar 23% dintre muzeele din Franţa dispuneau de un plan de urgenţă, iar doar 54% dintre colecţiile naţionale beneficiau de un sistem de supraveghere video, se precizează în acest plan.