În ultimii ani, un fenomen psihologic tot mai răspândit a început să afecteze vizibil starea emoțională a oamenilor și modul în care aceștia își gestionează responsabilitățile zilnice. Ritmul de viață accelerat, presiunea constantă și așteptările ridicate – atât cele venite din exterior, cât și cele autoimpuse – au creat contextul perfect pentru instalarea burnout-ului. Tot mai multe persoane se confruntă cu oboseală intensă, lipsă de energie, dificultăți de concentrare și sentimentul că, oricât ar munci, nu mai reușesc să țină pasul. Psihologul Laial Murad a explicat pentru Digi24.ro cum pot fi identificate din timp semnele sindromului epuizării.
Burnout-ul poate avea consecințe serioase pe termen lung, de la epuizare fizică și mentală până la scăderea performanței și apariția anxietății. De aceea, recunoașterea din timp a semnelor este esențială pentru a preveni agravarea stării și instalarea unor probleme de sănătate severe.
Ce este burnout-ul?
„Burnout-ul este stadiul sever al epuizării, cauzat de expunerea prelungită la stres intens și suprasolicitare. Această stare afectează atât mintea, cât și corpul și apare atunci când o persoană se forțează să funcționeze la capacitate maximă pentru perioade îndelungate, fără pauze reale pentru refacere (atât în mediul profesional, cât și personal). Suprasolicitarea și stresul constant duc la epuizare cumulată, manifestată prin colaps fizic, emoțional și psihic, care afectează productivitatea, starea de bine și sănătatea generală.”, a declarat pentru Digi24.ro specialistul Laial Murad
Diferența între burnout și stres
Stresul reprezintă o reacție normală și temporară a organismului la presiuni sau solicitări. Se manifestă prin oboseală, iritabilitate, anxietate sau dificultăți de concentrare. De obicei, stresul poate fi gestionat prin odihnă, tehnici de relaxare sau organizarea mai eficientă a timpului și poate chiar stimula performanța.
„Burnout-ul este o stare de epuizare cronică, fizică, emoțională și mentală, apărută în urma expunerii prelungite la stres intens, în special la locul de muncă. Se caracterizează prin pierderea motivației, detașare emoțională față de activitate și scăderea performanței. Burnout-ul poate afecta grav sănătatea și necesită intervenții mai complexe, precum apelarea la un specialist în sănătate mintală, tehnici de relaxare și modificarea stilului de viață, implicit a mediului de lucru.”, a mai precizat sursa Digi24
Cauzele principale care pot duce la apariția burnout-ului
- Volum mare de muncă și termene limită strânse;
- Lipsa controlului și autonomie redusă;
- Așteptări nerealiste;
- Lipsa recunoașterii și recompenselor;
- Mediu de lucru toxic;
- Dezechilibrul între viața profesională și cea personală;
- Pierderea treptată a sensului și a satisfacției profesionale (când activitățile care altădată aduceau împlinire ajung să pară lipsite de valoare sau scop).
Alți factori declanșatori sau favorizanți ai burnout-ului pot include:
- Lipsa limitelor clare între muncă și timpul liber;
- Deficiențe în gestionarea timpului;
- Sarcini dificil de gestionat, atât în plan personal, cât și profesional;
- Presiunea unor termene (deadline-uri) nerealiste.
Cum identifici semnele timpurii ale burnout-ului
Potrivit psihologului Laial Murad: „Este esențial să nu așteptăm până când situația se agravează, ci să fim atenți la semnalele timpurii ale epuizării cronice. Printre cele mai frecvente manifestări sunt:
Simptome mentale și cognitive:
- Dificultăți de concentrare și luare a deciziilor;
- Procrastinare frecventă – energia se consumă și atenția se dispersează;
- Confuzie și lipsa clarității în gândire.
Simptome emoționale:
- Accese puternice de furie, tristețe sau frustrare;
- Sentiment de goliciune și neputință;
- Lipsa speranței și dificultatea de a iniția schimbări.
Simptome fizice:
- Insomnie și tulburări de somn;
- Pierderea poftei de mâncare sau arsuri gastrice;
- Dureri de cap și scăderea imunității;
- Epuizare fizică generală.
Înainte de a accepta orice responsabilitate suplimentară este important să reflectăm asupra motivației noastre
„Fiecare persoană trebuie să își protejeze timpul și energia, stabilind limite clare și refuzând solicitările care depășesc capacitatea sa, indiferent dacă acestea vin de la superiori, colegi, prieteni sau membri ai familiei. A învăța să spui „nu” atunci când este necesar nu este un semn de egoism, ci o strategie esențială pentru menținerea sănătății fizice și mintale.
Înainte de a accepta orice responsabilitate suplimentară este important să reflectăm asupra motivației noastre. Trebuie să ne întrebăm dacă dorința de a ne implica provine dintr-un interes autentic și plăcere personală sau doar din dorința de validare, recunoaștere sau impresie. Această claritate ne ajută să luăm decizii mai conștiente și să ne protejăm energia emoțională.
De asemenea, este indicat să ne rezervăm timp pentru noi înșine, pentru activități care ne aduc satisfacție și ne încarcă cu energie. Chiar și o oră pe zi, în afara obligațiilor cotidiene și a somnului, poate contribui la refacerea resurselor personale și la menținerea echilibrului între viață și cerințele externe. A dedica timp pentru pasiunile și dorințele proprii nu este un lux, ci o necesitate pentru prevenirea epuizării și pentru o viață mai echilibrată.”, a adăugat specialistul în psihologie
Cum poți preveni apariția burnout-ului la locul de muncă
„Angajatorii pot preveni apariția acestor simptome asociate burnout-ului oferind claritate și suport echipelor lor (angajaților). Fiecare persoană trebuie să aibă roluri și responsabilități bine definite, resurse suficiente pentru a-și duce la bun sfârșit sarcinile și autoritatea de a lua decizii când este necesar. Volumul de muncă trebuie distribuit corect, dar fără să existe presiune.
Pe lângă o structură clară și o organizare eficientă, companiile trebuie să asigure suport emoțional și psihologic angajaților. Liderii au responsabilitatea de a comunica transparent, de a identifica nevoile fiecărei persoane, de a oferi oportunități de dezvoltare personalizate și de a menține un mediu de lucru în care semnalarea problemelor să fie posibilă fără teamă.”, conchide psihologul Laial Murad.
