Sfântul Andrei, prăznuit anual pe 30 noiembrie, este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox, care încheie seria principalelor zile marcate cu cruce roșie din noiembrie. Considerat „Ocrotitorul românilor”, Apostolul Andrei este, potrivit tradiției, cel care a adus pentru prima dată creștinismul pe teritoriile locuite astăzi de români. În conștiința populară, el rămâne „Cel dintâi chemat” și vestitor al luminii spirituale.

Sărbătoarea Sfântului Andrei este una dintre zilele din Postul Crăciunului în care credincioșii au dezlegare la pește.

Cine a fost Sfântul Apostol Andrei

Sfântul Andrei a fost unul dintre cei doisprezece apostoli ai lui Iisus Hristos și fratele apostolului Petru. Originar din Betsaida, în Galileea, el a răspuns chemării lui Hristos și a devenit ucenicul Său, dedicându-și viața răspândirii învățăturilor creștine. Este cunoscut pentru credința sa puternică și devotamentul neclintit față de Hristos.

După ce a fost martor la primele învățături și minuni ale lui Iisus, Sfântul Andrei și-a început misiunea de a răspândi credința creștină. Potrivit tradiției, a ajuns până în Dobrogea, în zona Mării Negre, unde a botezat mulți oameni și a vestit Evanghelia. Lucrarea sa misionară este evocată ca un exemplu de curaj, statornicie și dorință de a-i apropia pe oameni de Dumnezeu.

Sfântul Andrei a fost martirizat pentru credința sa, fiind răstignit pe o cruce în formă de X, simbol care îi este asociat și astăzi. Prin viața și faptele sale, el a devenit un simbol al curajului, al devotamentului religios și al misiunii apostolice, fiind considerat ocrotitorul românilor și una dintre cele mai importante figuri ale creștinismului timpuriu.

Îndemnul preotului de Sfântul Andrei în Postul Crăciunului

În ziua în care îl cinstim pe Sfântul Apostol Andrei, îi încurajez pe toți credincioșii să transforme această zi binecuvântată într-un moment de întărire sufletească. Suntem în Postul Crăciunului, o perioadă încărcată de har, iar participarea la Sfânta Liturghie, spovedania și primirea Sfintei Împărtășanii, cu binecuvântarea duhovnicului, sunt pași care ne ajută să ne pregătim cu adevărat pentru sărbătoarea Nașterii Domnului.”, a transmis Marius Oblu, preot la Biserica Iancu Vechi-Mătăsari din București

Sfântul Andrei 2025: Tradiții și obiceiuri în ziua de 30 noiembrie

În tradiția populară, sărbătoarea Sfântului Andrei mai este cunoscută și sub denumirile de „Sântandrei”, „Andrei-de-iarnă” sau„ Cap-de-iarnă”, deoarece marchează începutul sezonului rece. Aceste nume reflectă credința că noaptea de Sfântul Andrei deschide sezonul rece și aduce primele zile geroase.

În această zi, sufletul nostru trebuie să fie curat, iar grijile cotidiene să fie lăsate deoparte. Nu este indicat să spălăm rufe, să coasem sau să ne ocupăm de treburi casnice grele, deoarece acestea pot aduce necazuri și boli. În ziua praznicului este bine să mergem la biserică, să aprindem lumânări și să înălțăm rugăciuni pentru sănătate, pace și belșug. Sfântul Andrei ocrotește casele și pe cei care îl cinstesc cu credință, iar gândurile noastre trebuie să fie îndreptate spre protecția celor dragi și mulțumirea lui Dumnezeu pentru darurile primite.”, a explicat pentru Digi24.ro Părintele Marius Oblu

Obiceiul practicat de Sfântul Andrei care prezice recolta și norocul pentru următorul an

„Unul dintre cele mai răspândite obiceiuri de Sfântul Andrei este încolțirea grâului, un ritual care simbolizează prosperitatea și norocul pentru anul care vine. Gospodinele pun grâu într-un vas cu pământ sau cu vată umezită și îl îngrijesc cu atenție până de Anul Nou, iar înălțimea, densitatea și aspectul firului sunt considerate semne despre cum va fi anul: bogat și roditor sau mai sărac. Ritualul este adesea însoțit de rugăciuni pentru protecția familiei și a locuinței, iar firul de grâu poate fi păstrat pe masa de Anul Nou ca simbol al fertilității, al belșugului și al continuității vieții.”, a mai precizat preotul

Sfântul Andrei, noaptea în care fetele își află ursitul

O altă tradiție veche asociată cu Sfântul Andrei este visatul ursitului, practică răspândită în numeroase regiuni ale țării, dar cu variante locale diferite. Fetele care își doresc să afle cine le este sortit pun busuioc sfințit sub pernă, în credința că în vis li se va arăta chipul viitorului soț.

Printre tradițiile vechi rurale încă se păstrează ritualul numit „făcutul cu ulcica”, care presupune folosirea unui vas nou de lut, cu cărbuni încinși și formule magice rostite la miezul nopții pentru a descifra viitorul. Alte tinere privesc într-un pahar cu apă „neîncepută”, așezat pe cenușă, în care lasă să cadă o verighetă sfințită, sperând ca reflexiile apei să le ofere semne despre soarta lor.

Usturoriul, simbol al protecției împotriva strigoilor

„Potrivit credințelor populare străvechi, în ajunul Sfântului Andrei se credea că „porțile lumii de dincolo” se deschid, iar spiritele celor morți, dar și ființele nevăzute și periculoase, pot pătrunde în lumea celor vii. Aceste ființe, numite uneori strigoi, erau asociate cu necazuri, boală sau ghinion pentru cei neatenți. Pentru a se proteja de ele, oamenii foloseau usturoiul – considerat un simbol puternic al purității și al apărării împotriva răului.

Conform obiceiurilor populare, oamenii ungeau cu usturoi toate intrările în casă – uși, ferestre și porți – pentru a împiedica spiritele să pătrundă. În plus, în unele regiuni, se ungeau cu usturoi și animalele domestice, pentru a le proteja de forțele nevăzute.”, a mai explicat sursa Digi24.ro

De ce este cunoscut Sfântul Andrei sub numele de „Apostolul lupilor”

„Ziua Sfântului Apostol este cunoscută și sub numele de „Ziua Lupului”, pentru că numele Andrei este legat de lupi și de simbolul curajului și al libertății. Lupul era un animal sacru pentru strămoșii noștri geto-daci, fiind considerat nemuritor în spirit și stăpân pe propriul destin, luptând până la moarte pentru libertatea sa. Potrivit legendelor, chiar căpetenia lupilor l-ar fi însoțit pe Sfântul Andrei în pustia Dobrogei, vegheat fiind în drumul său spre peștera unde a găsit adăpost și unde a propovăduit mesajul evangheliei.

În tradițiile mai vechi, lupul simboliza timpul și soarta: în Grecia antică, zeul Cronos apărea în trei ipostaze – câinele reprezentând trecutul, leul prezentul și lupul viitorul. Lupul era asociat cu sălbăticia, cu lumina și cu focul, dar și cu primejdia și întunericul, având astfel un rol complex în legende și mituri.

Poporul român a păstrat această imagine a lupului ca simbol al curajului, demnității și al legăturii cu strămoșii, fiind o parte importantă din obiceiurile și credințele legate de Sfântul Andrei.”, a explicat pentru Digi24.ro Nichifor Tănase, preot la Parohia Elisabetin-Timișoara

De Sfântul Andrei punem accent pe pace și armonie

În general, nu este bine să ne certăm sau să purtăm discuții aprinse, însă în mod special, în ziua de Sfântul Andrei. Este o regulă cu o importanță deosebită. Se crede că neînțelegerile, certurile sau cuvintele dure rostite în această zi pot aduce ghinion, boli sau spirite rele în casă.

Tradiția zilei ne îndeamnă să păstrăm pacea, înțelegerea și armonia în familie și între prieteni, să fim blânzi și răbdători, iar gândurile noastre să fie îndreptate spre rugăciune și protecția Sfântului Apostol.”, conchide preotul Marius Oblu

Editor : M.C.

Share.
Exit mobile version