Serviciul de Inforrmații Externe a transmis în nota de informare transmisă CSAT care a avut loc în 28 noiembrie, că „România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice și scurgeri de informații (hacks and leaks) și sabotaje”. SIE mai spune că țara noastră a devenit o prioritate a acțiunilor ostile ale Rusiei, fiind un interes în creștere la Kremlin de a influența societatea românească, prin propagandă și dezinformare și„ sprijinirea unor candidați eurosceptici și alimentarea unor mişcări antisistem, inclusiv prin „implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică”.
Astfel, SIE spune că „România – alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO – a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creştere la Kremlin pentru a influența (cel puțin) mood-ul și agenda în societatea românească în context electoral prin:
- propagandă și dezinformare (inclusiv prin utilizarea de tehnologii emergente în activități țintite pe grupuri și comunități specifice ex. prin agregarea datelor disponibile public – ex. preferinte politice, economice şi de consum media şi implementarea de module de inteligență artificială generative prin care să poată transmite mesaje de propagandă adaptate, în timp real, la nivel de individ)
- sprijinirea unor candidați eurosceptici și alimentarea unor mişcări antisistem, inclusiv prin „implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică”;
încurajarea nemulțumirilor/provocarea de reacții emoționale la nivelul populaţiei, astfel încât să pună presiune pe autorități să reducă/stopeze sprijinul pentru Ucraina”.
SIE apreciază că „România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice și scurgeri de informații (hacks and leaks) și sabotaje”.
„Reţine atenția că în cursul acestui an, situația politică din România a fost abordată şi în cadrul talk- show-urilor politice din Rusia jurnaliștii ruși lansează ideea că forțele pro-ruse din România ar putea obține peste 30% la alegerile parlamentare”, mai spune SIE.
Cum a lucrat aparatul de propagandă rusă în România, în acest an
SIE a realizat și o analiză a modului în care aparatul de propagandă rusă a vizat România în 2024 și care a evidențiat o abordare:
„indirectă, prin prisma apartenenţei la NATO/UE și în conexiune cu sprijinul acordat Ucrainei şi R. Moldova, referirile fiind declanşate de evoluții pe aceste problematici/spații;
direct, prin operaţiuni informaționale în contextul creşterii „amenințărilor României la adresa securității Rusiei” pe fondul expansiunii NATO pe flancul estic, încălcării spaţiului aerian naţional de drone ruse şi dezinformări privind incendierea unor depozite de pe teritoriul național de către aşa-zişi refugiaţi ucraineni”.
„Mesajele au vizat: (i) divizarea societății pe teme precum controlul exercitat de SUA/NATO asupra României, amenințările de securitate generate de statutul de membru NATO și de sprijinul acordat Kievului; (ii) discreditarea capacității de răspuns a NATO și României, amplificarea neîncrederii populaţiei în capacitatea de apărare naţională; (iii) erodarea sprijinului populaţiei pentru deciziile de politică externă ale României; (iv) evidentierea implicării României în conflict și ambițiilor teritoriale în raport cu statele vecine (ex. Ucraina și R. Moldova)”, mai spune sursa menționată.
„În cazul operațiunilor informaționale care au vizat direct România, modus operandi a fost similar altor acțiuni propagandistice lansate în spațiul european de la debutul războiului din Ucraina: aceeaşi strategie de fabricare și validare a stirii false (prin intermediul conţinutului multimedia şi detaliilor ample false), utilizarea de metode similare de popularizare și rostogolire a conţinutului (aceeași sursă iniţială; aceleaşi conturi angrenate în popularizarea mesajului; aceleaşi audiențe) și conexarea eronată a evenimentelor cu vectori ucraineni (refugiaţii sau mişcarea de rezistenţă)”, precizează SIE.
Tactici, Tehnici și Proceduri
SIE spune că tacticile folosite includ:
- „utilizarea de materiale foto-video a căror veridicitate este dificil de probat – înregistrări cu presupusele incidente (nu conțin elemente vizibile de identificare, nu poate fi identificată sursa inițială sau locația filmărilor), însoțite de exagerări privind amploarea acestora; fotografii preluate din articole mai vechi din presa locală și manipulate (ex. decuparea datei unei imagini privind un incendiu din 31 iulie 2024 din Bragadiru);
- ii) rostogolirea în masă (cross-posting) prin aproximativ aceleasi conturi, pe multiple retele de socializare (X, Telegram, Facebook) – au fost angrenați: vectori ruşi de propagandă destinată publicului rus, inclusiv politologi sau conturi asociate bisericii, conturi (pro)ruse consacrate pentru acoperirea războiului din Ucraina şi conturi cu vizibilitate ridicată pe spațiul european (ex. audiențe în limbile engleză, franceză, germană, bulgară, spaniolă), dar și în rândul audienței arabe și chineze”.
Astfel de acţiuni informaționale conferă credibilitate unor ştiri ulterioare privind incidente de sabotaj (adevărate sau false), generează panică și neîncredere în autorități și manipulează mentalul colectiv (în special audiența cu nivel redus de cultură media) să plaseze din start responsabilitatea asupra vectorului ucrainean.
„Rusia are o istorie de a interfera în procesele electorale din alte state. Dacă în spațiul ex-sovietic Rusia a fost și este cvasiprezentă prin acţiuni ostile de influenţă, în Occident, implicarea a devenit mult mai evidentă începând cu 2016/scrutinul prezidențial din SUA. Interesul Rusiei faţă de astfel de acțiuni ostile îndreptate împotriva Occidentului a crescut în intensitate, cu un modus operandi din ce în ce mai complex, o pondere foarte mare a acţiunilor fiind desfășurate în mediul online, întrucât: a) este dificil de identificat legăturile dintre operațiunile în sine si indivizi; b) serviciile ruse au fost nevoite să se adapteze și au făcut tranziţia de la acţiunile clasice de influență (gestionarea surselor umane prin metode tradiționale) la acţiuni în online”, mai arată sursa citată.
Document CSAT Serviciul de Informații Externe
Editor : Ana Petrescu
