Piloții și personalul de cabină al companiilor aeriene europene se simt din ce în ce mai presați să lucreze ore lungi și să ascundă semnele de oboseală în detrimentul siguranței, potrivit unui studiu citat de The Guardian. Reducerea costurilor și urmărirea profitului de către companiile aeriene au „slăbit sistematic” siguranța, iar mulți angajați epuizați se simt prea intimidați pentru a contesta deciziile conducerii, potrivit cercetării efectuate de Universitatea din Ghent, Belgia.
Studiul, care a implicat 6.900 de angajați, a relevat, de asemenea, îngrijorări în rândul însoțitorilor de zbor, care au raportat că se simt obligați să vândă parfumuri și alcool la bord, ceea ce reprezintă un conflict cu rolul lor de a asigura siguranța și bunăstarea pasagerilor.
Raportul a constatat că pandemia de Covid a accelerat deteriorarea condițiilor de muncă.
Cercetătorii au afirmat că o generație de piloți cu experiență a părăsit industria, fiind înlocuită de angajați mai tineri, mai ieftini și mai flexibili, care erau mai dispuși să accepte contracte precare care le slăbesc capacitatea de a respecta standardele.
Întrebați dacă se simt încrezători să se opună deciziilor care li se par potențial nesigure, mai mult de jumătate dintre respondenții la sondaj au spus că nu se simt în măsură să „modifice instrucțiunile” conducerii pe baza obiecțiilor legate de siguranță. Rezultatele au arătat o deteriorare față de un studiu din 2014, realizat tot de Universitatea din Gent, care a constatat că 82% dintre piloți au spus că se simt în măsură să modifice instrucțiunile.
Aproximativ 30% dintre piloți au declarat că uneori ezită să ia decizii de siguranță din teama unor posibile consecințe negative asupra carierei lor profesionale.
„Trecerea la responsabilități de vânzare în timpul zborului riscă să dilueze natura centrată pe siguranță a muncii echipajului de cabină, creând conflicte de roluri, tensiuni psihosociale și ambiguități juridice”, au scris autorii studiului, Yves Jorens și Lien Valcke. „Deși presiunile comerciale pot face astfel de practici atractive pentru companiile aeriene, ele au un cost pentru bunăstarea lucrătorilor, standardele de siguranță și integritatea profesională.”
Participanții la studiu au vorbit despre un „model de brânză elvețiană”, în care straturile de siguranță sunt „slăbite sistematic (creând găuri suplimentare) din motive financiare, lăsând ultima barieră împotriva accidentelor la voia întâmplării și norocului, mai degrabă decât la o protecție robustă”.
Odată cu dominanța crescândă a companiilor aeriene low-cost și cu revenirea traficului aerian după pandemie, echipajele sunt supuse presiunii de a lucra ture mai lungi, cu mai puține oportunități de odihnă. Drept urmare, 42 % din totalul echipajelor afirmă că managementul acordă prioritate programării în detrimentul siguranței, au constatat cercetătorii.
Oboseala este o problemă persistentă, personalul simțind adesea că nu poate cere odihnă chiar și atunci când este obosit sau se simte rău. Aproape unul din trei piloți și aproape jumătate din personalul de cabină au recunoscut că uneori ezită să se declare inapți pentru zbor.
Echipajului i s-a cerut să-și exprime opiniile, care au fost împărtășite în mod anonim. Unul dintre ei a spus: „Mă simt ca un criminal doar pentru că sunt bolnav”. Altul a raportat că managerul bazei europene a strigat: „Ești aici ca să vinzi, la naiba”.
Alții s-au plâns că nu se simt apreciați. Unul a spus că compania aeriană „mă tratează ca pe un [număr] și nimic altceva. Nu se ține cont de bunăstarea mentală sau fizică. Se mândrește cu profitul mai presus de bunăstarea umană. Are o cultură toxică a locului de muncă și o cultură a fricii. Această frică provine din numărul de persoane pe care le concediază din motive stupide”.
Întrebați despre sănătatea lor și dacă simt că companiile aeriene se preocupă de obiectivele și bunăstarea lor personală, 68% din totalul echipajului s-a situat sub pragul pozitiv pentru sănătatea mentală, în timp ce 78% s-au considerat „dezumanizați”.
Cercetarea a constatat că angajarea atipică, cum ar fi contractele pe termen scurt sau contractele de muncă independentă, sau munca prin agenție, spre deosebire de angajarea directă de către compania aeriană, era o sursă de îngrijorare, deoarece aceste grupuri au raportat condiții mai proaste și niveluri mai scăzute de bunăstare.
Grupurile de vârstă mai tinere și cei care lucrează în Polonia, Republica Cehă, Ungaria și alte țări din Europa de Est erau mai predispuși să ocupe poziții atipice în comparație cu echipajele mai în vârstă. Dintre cei sub 21 de ani, 41% aveau locuri de muncă atipice, în timp ce 52% dintre europenii din est aveau contracte atipice.
Intensitatea muncii a crescut în comparație cu acum zece ani, din cauza digitalizării, automatizării și volumului mai mare de pasageri, lăsând echipajului mai puțin timp pentru a-și îndeplini sarcinile în mod eficient, au afirmat autorii.
„O tendință îngrijorătoare este utilizarea tot mai frecventă a «managementului prin frică», în care bunăstarea nu este legată în mod explicit de rezultatele în materie de siguranță”, susțin autorii. „Munca atipică nu a dispărut, iar riscurile pe care le-a creat acum zece ani se resimt acum în întregul sector.”
Autorii au afirmat că, fără îmbunătățiri ale regulilor și contractelor, industria aviatică europeană riscă să-și piardă „avantajul în materie de siguranță”.
„Condițiile de muncă nu mai sunt doar o problemă socială – ele au un impact asupra siguranței, bunăstării și oboselii, care sunt toate interconectate. Fără locuri de muncă echitabile și stabile, nu putem menține un sector aviatic european sigur și rezistent”, a afirmat Jorens.
Ignacio Plaza, secretarul general al European Cockpit Association, grupul umbrelă al sindicatelor piloților, a avertizat: „Cursa spre jos în ceea ce privește contractele afectează acum fiecare pilot – iar când piloții sunt sub presiune, și pasagerii simt riscul. Aceste abuzuri necesită o investigație urgentă.”
Citește și:
Rusia face presiuni pentru a scăpa de sancțiunile internaționale din aviație. Ce motive invocă Moscova
UE va interzice companiilor aeriene taxarea suplimentară pentru bagajele de mână. Ce înseamnă acest lucru pentru pasageri
Editor : B.E.
