„Sleepmaxxing” este un trend apărut pe rețelele sociale care presupune optimizarea rutinei de seară printr-o serie de tehnici și obiceiuri specifice cu scopul de a obține un somn calitativ și odihnitor. Însă, contrar așteptărilor, specialiștii confirmă că nu toate aceste practici sunt benefice pentru sănătatea organismului.
Multe dintre practicile incluse în „Sleepmaxxing” se concentrează pe obiceiuri de bază pe care specialiștii le promovează de mult timp ca fiind esențiale pentru un somn sănătos. Aceste tactici testate și multe dintre ele cu efecte dovedite includ dormitul într-o cameră răcoroasă, întunecată și liniștită, limitarea timpului petrecut în fața ecranelor și a expunerii la lumini puternice înainte de culcare, evitarea consumului de alcool și cofeină cu câteva ore înainte de somn, dar și menținerea unui program regulat de culcare și trezire.
Ce înseamnă „Sleepmaxxing”
„Sleepmaxxing” este un trend tot mai popular pe platformele de socializare, în special pe TikTok, care promovează o serie de metode și trucuri pentru îmbunătățirea somnului din timpul nopții.
Termenul provine din combinarea cuvintelor „sleep” (somn) și „maximizing” (maximizare), iar întreg fenomenul nu se traduce numai printr-un somn mai lung, ci se referă la o rutină pe care o urmezi zilnic pentru a avea un somn calitativ în timpul nopții. Mai degrabă, vorbim despre un stil de viață centrat pe îmbunătățirea calității somnului, dar și pe integrarea odihnei ca element esențial al bunăstării personale.
Întreg procesul presupune consumul anumitor suplimente alimentare pentru somn și a unor alimente specific, dar și utilizarea anumitor dispozitive/gadgeturi care promit să monitorizeze odihna cu scopul de a îmbunătăți calitatea și durata somnului.
Nu există un mod unic de a practica „Sleepmaxxing”, însă oamenii aleg să combine o serie de produse și de tehnici care le oferă confort psihic și emoțional. Printre cele mai întâlnite practici întâlnite în sleepmaxxing se numără:
- Administrarea de suplimente cu magneziu și melatonină înainte de somn;
- Evitarea lichidelor cu două ore înainte de culcare;
- Folosirea unui aparat care emite sunete albe;
- Lipirea gurii cu bandă adezivă;
- Consumul unui kiwi înainte de somn;
- Utilizarea unei pături cu greutate sau a unei perne răcoritoare;
- Scăderea temperaturii în dormitor;
- Purtarea unei măști de somn;
- Dușul cu o oră înainte de culcare;
- Meditația înainte de somn;
- Purtarea unui dispozitiv de monitorizare a somnului.
Una dintre cele mai ciudate tehnici de „Sleepmaxxing” implică lipirea gurii cu un plasture special adeziv
Unul dintre pașii pe care ar trebui să îl urmeze oamenii în rutina de seară din procesul de „Sleepmaxxing” presupune lipirea gurii cu un plasture special, astfel încât să fii forțat să respiri pe nas. Utilizatorii trendului susțin că acest obicei previne sforăitul și duce la un somn mai bun, însă potrivit specialiștilor nu există dovezi științifice care să susțină acest gest drept unul benefic pentru organism.
Lipirea gurii ar putea obstrucționa respirația și, implicit, ar putea duce la simptome precum uscăciunea gurii sau iritația buzelor, iar asta ar face somnul mai puțin confortabil. În plus, acest obicei ar putea agrava apneea de somn, potrivit studiilor.
White noise (zgomot alb) în timpul somnului
Un alt obicei popular al trendului presupune ascultarea sunetelor albe. Aceste obicei, de asemenea, este folosit frecvent pentru a masca alte zgomote care pot deranja somnul, concentrarea sau relaxarea.
Dintr-un studiu realizat pe pacienții aflați într-o secție de terapie intensivă din India, a rezultat faptul că zgomotul alb ar putea îmbunătăți calitatea somnului.
Purtarea unui dispozitiv de monitorizare a somnului
Potrivit specialiștilor, majoritatea dispozitivelor comerciale de monitorizare a somnului nu sunt instrumente de diagnostic, ceea ce înseamnă că nu pot identifica o tulburăre/afecțiune de somn. Totuși, se pot folosi datele furnizate de dispozitiv ca un punct de plecare într-o discuție cu medicul, pentru a ajuta la excluderea sau identificarea eventualelor probleme de somn.
„Sleepmaxxing„ implică mai multe componente și anume:
- Rutină strictă de somn: ora fixă de culcare și de trezire, chiar și în weekend sau zilele libere;
- Igiena somnului: eliminarea ecranelor înainte de culcare, folosirea draperiilor opace, temperatură optimă în dormitor.
- Investiții în confort: saltele ergonomice, perne de calitate, pijamale din materiale confortabile, aparate pentru aromaterapie;
- Stil de viață sănătos prin limitarea consumului de cafeină și alcool, exerciții fizice regulate sau de meditație, alimentație ușoară seara.
Câte ore ar trebui să dormim pe noapte
„Necesarul de somn zilnic este variabil și depinde de vârsta fiecărei persoane în parte. Dacă, atunci când vorbim de bebeluși/copii mici, organismul are nevoie între 14 și 17 ore de somn/zi, odată cu înaintarea în vârstă, la viața de adult, un necesar, în medie, ar putea fi între 7 și 9 ore de somn/zi, iar la oamenii în vârstă, peste 65 de ani, intervalul poate fi între 6-8 ore de somn.
Acest interval orar este diferit în funcție de organismul fiecărei persoane în parte, nu putem spune că există o regulă scrisă care funcționează în fiecare caz la fel.”, a declarat pentru Digi24 Răzvan Lungu, medic pneumolog atestat în somnologie.
Care este temperatura optimă pentru somn
„Pentru un somn de calitate, odihnitor, se recomandă temperaturi mai scăzute în locuință, mai exact între 18 și 20 de grade Celsius. Însă, când vorbim de o setare optimă, temperatura comfortabila pentru somn este diferită de la o persoană la alta. Sunt persoane care pot dormi cu o setare a căldurii pe timpul nopții chiar și la 19 grade Celsius, dar și alte persoane care preferă peste 23-24 de grade Celsius”, a mai precizat medicul atesat în Somnologie.
„Sleepmaxxing”: o modă trecătoare sau un nou standard de viață?
Dacă, în trecut, mai puține ore de somn erau asociate cu succesul în viața profesională, astăzi tot mai mulți oameni încep să înțeleagă că somnul nu este un lux ori un moft, ci o necesitate biologică esențială. În acest context, fenomenul de „Sleepmaxxing” a devenit viral în scurt timp în mediul online deoarece promovează un trai sănătos și evidențiază câțiva pași simpli prin care poți să ai un somn de calitate și, implicit, o viață echilibrată.
Acest proces a câștigat rapid popularitate pe rețelele sociale datorită postărilor care implică o serie de accesorii pentru somn, prezentate într-un mod atractiv din punct de vedere vizual, în contextul în care, în prezent, tot mai mulți oameni aleg să ia decizii prin care să prioritizeze somnul și odihna.
Somnul nu ar trebui să devină un obicei stresant
„Sleepmaxxing-ul”, deși este prezentat ca o practică benefică pentru sănătate, poate implica riscuri și capcane atunci când este practicat în mod exagerat sau fără o abordare echilibrată. Pentru unii oamenii, concentrarea excesivă asupra optimizării somnului poate duce la un nivel mai mare de stres, iar, pe termen lung, anumite obiceiuri pot chiar să afecteze negativ calitatea somnului. Iată și principalele riscuri asociate cu această practică:
Hipersomnia și somnul excesiv
Dacă termenul „Sleepmaxxing„ este interpretat prin: „cu cât dorm mai mult, cu atât sunt mai bine”, atunci se poate ajunge la hipersomnie, respectiv la somnolență excesivă, dar și episode recurente de somnolență pe parcursul zilei, efecte care pot fi asociate cu: scăderea energiei și a motivației sau tulburări metabolice.
Orthosomnia, obsesia pentru „somn perfect”
Unele persoane ajung să devină preocupate în exces de calitatea somnului și folosesc constant aplicații, gadgeturi sau alte metode pentru a controla calitatea orelor dormite. Această obsesie poate duce la stări de anxietate, insomnie indusă psihologic din cauza presiunii de a dormi perfect, dar și la o dependență de tehnologie pentru monitorizarea somnului.
Izolare socială și neglijarea altor aspecte ale sănătății
Un program de somn rigid poate afecta viața socială, dar și rutina zilnică. În unele cazuri, somnul poate devini un refugiu pentru evitarea problemelor, iar oameni pot folosi „Sleepmaxxing” ca scuză pentru evitarea responsabilităților sau ca o formă de evadare din activiăți care nu le mai oferă satisfacții. Focalizarea excesivă pe somn poate face ca alte elemente esențiale pentru sănătate precum, mișcarea, nutriția sau conexiunile sociale să fie minimizate sau ignorate.
„Sleepmaxxing” are numeroase beneficii pentru organism atunci când este abordat echilibrat și informat. În schimb, obiceiurile duse la extrem sau folosite ca strategie singulară pentru un stil de viață sănătos pot duce la dezechilibre, dependențe și chiar afecțiuni psihice sau fizice.
Editor : C.S.
