Aproape jumătate dintre români cred că statul poartă o mare parte din vină pentru situația lor actuală, conform Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, ediția a II-a, realizat în perioada 20-26 iunie 2025. 46% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația „Simt că statul poartă o mare parte din vină pentru situația mea actuală”.
„Sentimentul de blocaj sistemic este generalizat”
„Datele Barometrului Informat.ro – INSCOP Research arată că percepția dominantă asupra meritocrației este profund erodată, peste 74% dintre respondenți considerând că succesul în România este determinat mai degrabă de relații și conexiuni decât de competențe reale. Rezultatele arată o criză profundă de încredere în mecanismele sociale și instituționale ale țării. Sentimentul de blocaj sistemic este generalizat, aproape 73% dintre participanți având impresia că sistemul socio-politic actual este construit deliberat pentru a împiedica mobilitatea socială, ceea ce sugerează o stare de captivitate și lipsă de perspective”, spune Remus Ștefureac – director INSCOP Research.
Potrivit acestuia, „statul este perceput ca principal responsabil pentru eșecurile individuale. Externalizarea responsabilității este dublată de sentimentul de inechitate care alimentează o stare de alienare socială, aproape 59% dintre respondenți simțind că alții au fost ajutați pe nedrept în timp ce ei au fost ignorați. Cel mai grav efect al eroziunii încrederii în echitatea socială este alimentarea populismului și radicalizarea politică, fenomente care au lovit deja puternic regimul democratic și creează un teren fertil pentru conflicte sociale favorabile polarizărilor extreme. Percepția generalizată că statul e responsabil pentru eșecuri individuale arată nevoia urgentă de reforme administrative vizibile, care să demonstreze eficiență și corectitudine, pentru a reconstrui capitalul de încredere între cetățean și instituțiile publice”.
Valorile încrederii sociale
Sondajul INSCOP arată că 46% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația „Simt că statul poartă o mare parte din vină pentru situația mea actuală”, 24,6% sunt oarecum de acord, 9,7% sunt oarecum în dezacord, iar 17,3% în total dezacord. „Nu știu sau nu răspund la această întrebare” este varianta aleasă de 2,4% din totalul eșantionului.
Votanții AUR, persoanele între 45 și 60 de ani și locuitorii din urbanul mic sunt de acord cu afirmația dată într-o proporție mai mare decât celelalte categorii de populație. Își exprimă dezacordul cu afirmația dată mai ales votanții USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele cu studii superioare.
48,2% dintre cei intervievați își exprimă acordul total cu afirmația „Cei care reușesc în România nu sunt neapărat cei mai capabili, ci cei mai conectați”, 25.8% sunt oarecum de acord, 5,1% oarecum în dezacord, iar 15,6% în total dezacord. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,3% din totalul eșantionului.
Tind să fie de acord cu afirmația dată într-o măsură mai mare decât restul populației mai ales votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și angajații la stat. Votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani și cei cu educație primară sunt în dezacord cu afirmația într-o măsură mai mare decât restul populației.
În plus, 49,5% dintre cei chestionați sunt total de acord cu afirmația „Am senzația că sistemul este astfel construit încât să te țină pe loc”, 23,3% sunt oarecum de acord, 8,2% sunt oarecum în dezacord, iar 16,4% sunt în total dezacord. „Nu știu sau nu răspund la această întrebare” este varianta aleasă de 2,6% din totalul eșantionului.
Citește și Sondaj: Armata este instituția în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere. Guvernul şi Parlamentul, pe ultimele poziţii
Votanții AUR, persoanele cu studii medii, locuitorii din urbanul mic și angajații la stat tind să fie de acord cu afirmația dată într-o măsură mai mare decât media. Sunt în dezacord cu afirmația dată mai ales: votanții PSD și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară și locuitorii din București și din urbanul mare.
Afirmația „Simt că alții au fost ajutați pe nedrept, în timp ce eu am fost ignorat(ă)” întrunește acordul total al 38,6% dintre respondenți. 20,2% sunt oarecum de acord, 11,3% sunt oarecum în dezacord, iar 25,4% sunt în total dezacord. „Nu știu sau nu răspund la această întrebare” este varianta aleasă de 4,4% din totalul eșantionului.
Citește și Sondaj INSCOP privind corectitudinea alegerilor prezidențiale. Câți români dezaprobă modul în care a fost organizat scrutinul
Sunt de acord cu afirmația dată mai ales votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani și locuitorii din mediul rural. Sunt în dezacord cu afirmația dată mai ales votanții USR, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București și din urbanul mare.
Totodată, 54,5% dintre participanții la sondaj sunt total de acord cu afirmația „Cred că succesul unora este rezultatul unui sistem corupt sau nedrept”, 21,7% sunt oarecum de acord, 5,5% sunt oarecum în dezacord, iar 15,2% în total dezacord. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,1% din totalul eșantionului.
Persoanele între 30 și 44 de ani, locuitorii din București și angajații la privat sunt de acord cu afirmația dată într-o proporție mai mare decât celelalte categorii de populație. Își exprimă dezacordul cu afirmația dată mai ales votanții PSD, persoanele între 45 și 59 de ani și locuitorii din mediul rural.
Cum a fost realizat sondajul
Datele au fost culese în perioada 20-26 iunie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.
Barometrul Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.
Pachetul de întrebări privind încrederea socială a fost elaborat în parteneriat cu Facultatea de Comunicare și Relații publice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.
Editor : C.A.
