Mai mult de jumătate dintre părinţii români sunt îngrijoraţi că micuţii lor ar putea fi victime ale bullyingului în şcoli, este rezultatul unui studiu făcut de Novakid, platforma online de engleză pentru copii cu vârste între 4-12 ani. Potrivit sursei citate, este esenţial ca bullyingul să fie explicat copiilor într-o manieră cât mai simplistă chiar de la vârste fragede. Discuţiile deschise îi pot ajuta pe cei mici să înţeleagă de ce trebuie să evite cu orice preţ violenţa, care sunt efectele asupra victimei, dar şi consecinţele asupra autorului.
Potrivit unui studiu Novakid derulat în anul 2025, la care au luat parte 1.200 de persoane din patru ţări europene, a reieşit că principalele temeri ale părinţilor sunt hărţuirea din partea colegilor (54%), urmată îndeaproape de siguranţa fizică (47%), dar şi de expunerea la influenţe negative (43%).
În plus, 32% dintre respondenţi sunt preocupaţi de atenţia acordată sănătăţii mentale şi stării de bine a micuţilor, subliniindu-se astfel o nevoie de sprijin din partea psihologilor.
Deşi 39% dintre cei chestionaţi consideră că bunăstarea psihică a elevilor este tratată într-o manieră adecvată, rămâne o chestiune destul de sensibilă faptul că 31% se poziţionează la polul opus, iar 30% au o părere neutră, arată autorii studiului.
Ajutorul de care ar trebui să aibă parte elevii
Pentru atenuarea fenomenului de bullying, şcolile ar trebui să dispună de cât mai mult personal instruit în asistenţă psihosocială. Mulţi copii se tem să ceară ajutor sau nu ştiu unde să apeleze, fiind de importanţă majoră să li se ofere suportul adecvat chiar şi în lipsa unei solicitări punctuale – mai ales în contextul în care violenţa între colegi şi cyberbullyingul sunt în creştere, se arată în studiul citat.
Aşteptările părinţilor români faţă de unităţile de învăţământ reflectă necesitatea implicării constante în prevenirea pericolelor din şcoli şi a conflictelor dintre elevi. Astfel, 63% dintre cei chestionaţi îşi doresc ca şcolile să asigure un mediu sigur şi prietenos, 52% vor o comunicare eficientă între profesori, părinţi şi elevi, în timp ce 28% vor un spaţiu incluziv, indiferent de mediul de provenienţă.
„Prin intermediul specialiştilor, juniorii pot fi încurajaţi să nu îşi înfrunte singuri problemele şi să descopere alternative mai constructive decât rezolvarea conflictelor pe cont propriu. Utile în această direcţie sunt atelierele de creştere a gradului de conştientizare în rândul elevilor cu privire la gestionarea emoţiilor, stresului sau comportamentului agresiv, precum şi cele pentru informarea cu privire la resursele disponibile, cum ar fi site-urile web sau liniile de asistenţă”, consideră autorii studiului.
Promovarea unei atitudini deschise spre colaborare
Desigur, mai există şi alte chestiuni pe care adulţii le-au semnalat ca fiind necesare pentru îmbunătăţirea sistemul educaţional. Printre acestea, se numără atât introducerea unor materii care să dezvolte abilităţi de viaţă (40%), cât şi susţinerea sănătăţii emoţionale şi mentale a copiilor (40%) sau promovarea activităţilor extraşcolare (37%). În acest fel, cei mici vor învăţa să colaboreze şi să deprindă noi competenţe unii de la alţii, valorificând interesele comune.
Mai mult decât atât, 32% dintre adulţi subliniază importanţa îmbunătăţirii colaborării dintre şcoală şi familie, ajutând la crearea unui mediu propice pentru dezvoltarea elevilor. Deşi cadrele didactice se numără printre primele persoane care pot observa comportamente problematice în rândul elevilor, ele nu sunt singurele responsabile când vine vorba despre corectarea lor, depinzând în mare măsură de suportul venit din partea consilierilor şcolari şi din partea părinţilor, se mai arată îns tudiul citat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
