Poluarea aerului rămâne o problemă majoră de sănătate publică, iar un nou studiu sugerează că impactul se extinde şi asupra sănătăţii creierului. Persoanele expuse la niveluri mai ridicate de poluare au un risc mai mare de a dezvolta boala Alzheimer, potrivit unei cercetări de amploare realizate în Statele Unite.
Un nou studiu, publicat săptămâna aceasta în revista PLOS Medicine, a analizat datele a peste 27 de milioane de persoane cu vârsta de cel puţin 65 de ani, în perioada 2000–2018. În acest interval, aproximativ trei milioane de participanţi au dezvoltat boala Alzheimer. Studiul a fost coordonat de cercetători de la Universitatea Emory din Statele Unite.
În paralel, cercetătorii au evaluat prezenţa a trei afecţiuni frecvente asociate, hipertensiunea arterială, AVC (accidentul vascular cerebral) şi depresia, pentru a determina dacă acestea intervin în relaţia dintre poluarea aerului şi apariţia bolii. Nivelul de expunere la particule fine în suspensie (PM2,5) a fost estimat în funcţie de codul poştal al zonei de domiciliu.
Particulele fine PM2,5 sunt fragmente microscopice provenite din surse precum traficul rutier, centralele electrice, activităţile industriale, incendiile de vegetaţie sau arderea lemnului şi a combustibililor fosili în gospodării. Acestea pot pătrunde adânc în plămâni şi în sânge.
Analiza a arătat că expunerea la poluarea aerului este asociată cu un risc crescut de boală Alzheimer şi că efectele asupra creierului par să fie directe, şi nu apar ca rezultat al hipertensiunii arteriale, al AVC sau al depresiei.
Totuşi, legătura dintre poluare şi Alzheimer a fost mai puternică la persoanele care suferiseră un AVC.
Autorii studiului au precizat că persoanele cu antecedente de AVC pot fi deosebit de vulnerabile la efectele nocive ale poluării asupra sănătăţii creierului, subliniind interacţiunea dintre factorii de mediu şi cei vasculari.
Cercetarea are şi limitări. Nivelul de poluare a fost estimat pe baza codului poştal, nu a adresei exacte, iar analiza a inclus doar poluarea din mediul exterior. Nu au fost luate în calcul surse interne de particule, precum gătitul sau încălzirea locuinţei.
Un expert independent, Mark Dallas de la University of Reading, care nu a fost implicat în studiu, a declarat că, deşi analiza se bazează pe estimări generale ale poluării şi pe date medicale înregistrate, rezultatele sunt în concordanţă cu dovezile tot mai numeroase care indică poluarea aerului drept un factor de risc modificabil pentru demenţă.
La nivel mondial, peste 55 de milioane de persoane trăiesc cu demenţă, iar boala Alzheimer reprezintă până la 70% dintre cazuri, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). În Europa, în anul 2025, aproximativ 12,1 milioane de persoane trăiau cu demenţă, femeile reprezentând circa 66% dintre cazuri.
OMS a stabilit în 2021 noi orientări globale privind calitatea aerului, iar un plan de acţiune aprobat în 2025 prevede reducerea cu 50% a mortalităţii asociate poluării aerului până în 2040, raportat la nivelul înregistrat în 2015.
Autorii şi experţii citaţi subliniază că reducerea expunerii la poluarea aerului ar putea contribui la protejarea sănătăţii creierului şi la scăderea riscului general de demenţă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
