SUA vor elimina treptat programele de asistență în materie de securitate pentru armatele europene de-a lungul frontierei cu Rusia, deoarece încurajează continentul să plătească mai mult pentru propria apărare, potrivit unor surse Financial Times. Publicația scrie că oficialii Pentagonului au informat săptămâna trecută diplomații europeni că SUA nu vor mai finanța programele de instruire și echipare a armatelor din țările est-europene care ar fi în prima linie a oricărui conflict cu Rusia.
Cheltuielile pentru programul Pentagonului, care intră sub incidența unei autorități cunoscute sub numele de secțiunea 333, trebuie aprobate de Congresul SUA, dar administrația Trump nu a solicitat fonduri suplimentare. Fondurile deja aprobate vor fi disponibile până la sfârșitul lunii septembrie 2026.
Un oficial al Casei Albe a declarat că această măsură este în concordanță cu eforturile președintelui Donald Trump de a „reevalua și realinia” ajutorul extern și corespunde unui ordin executiv emis de acesta în prima zi de mandat.
„Această acțiune a fost coordonată cu țările europene, în conformitate cu ordinul executiv și cu accentul pe care președintele îl pune de mult timp pe asigurarea faptului că Europa își asumă mai multă responsabilitate pentru propria apărare”, a declarat oficialul.
Sub presiunea lui Trump, aliații SUA din NATO au convenit în iunie să-și mărească cheltuielile de apărare la 5% din PIB.
Reducerea finanțării secțiunii 333 ar afecta un program cu un buget mondial de peste 1 miliard de dolari, potrivit estimărilor asistenților Senatului, reducând potențial cu sute de milioane de dolari suma pe care SUA o trimite țărilor de la granița cu Rusia. Pentagonul nu a informat legislatorii cu privire la suma exactă care va fi eliminată treptat.
Programul a alocat 1,6 miliarde de dolari în Europa între 2018 și 2022, aproximativ 29% din cheltuielile globale ale secțiunii 333, potrivit Oficiului de Responsabilitate al Guvernului SUA. Printre principalii beneficiari se numără Estonia, Letonia și Lituania.
Oficialii din zeci de ambasade europene din Washington, inclusiv din țări care nu beneficiază de asistență, au participat la o reuniune în cadrul căreia oficialii Pentagonului le-au comunicat reducerile.
Măsura pare să aibă scopul de a încuraja țările europene mai bogate să plătească mai mult pentru asistența în materie de securitate acordată statelor din prima linie, a declarat un oficial european.
Guvernele europene au fost surprinse de această comunicare și încearcă să obțină mai multe detalii de la Washington, potrivit a doi diplomați informați cu privire la discuții.
Oficialii europeni încearcă, de asemenea, să înțeleagă dacă finanțarea internă poate acoperi deficitul sau dacă reducerile vor avea un impact asupra elementelor critice ale securității europene.
„Dacă vor fi brutali, atunci vor avea implicații majore”, a declarat unul dintre diplomați, adăugând că NATO va fi cu siguranță afectată, deoarece o parte din finanțare era direcționată prin intermediul alianței.
„Aceasta provoacă multă îngrijorare și incertitudine”, a spus al doilea diplomat, comparând-o cu decizia anterioară a lui Trump de a reduce ajutorul internațional al SUA.
Programul separat al SUA de finanțare militară externă, care oferă finanțare țărilor pentru achiziționarea de echipamente costisitoare, cum ar fi avioane de luptă, nave și tancuri, nu este afectat de cea mai recentă decizie, potrivit unei persoane familiarizate cu acest subiect.
Reducerile vin și în contextul în care șeful politicii Pentagonului, Elbridge Colby, încearcă să transfere resursele de apărare ale SUA în zona Indo-Pacific pentru a spori descurajarea și a reduce șansele unui conflict cu China în legătură cu Taiwanul.
Viitorul Inițiativei de Securitate Baltică, un program separat creat în 2020 pentru a consolida forțele armate din Estonia, Letonia și Lituania, este, de asemenea, amenințat. Anul trecut, Congresul SUA a aprobat 288 de milioane de dolari pentru a sprijini inițiativa.
Casa Albă nu a solicitat finanțare suplimentară pentru program în bugetul pentru anul viitor. O persoană familiarizată cu această chestiune a declarat că programul este reevaluat de administrație.
Trump s-a întâlnit miercuri la Casa Albă cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, și a declarat că nu are intenția de a retrage trupele din această țară.
SUA au aproximativ 10.000 de soldați staționați în Polonia pe bază de rotație, iar Trump a declarat că este „foarte mulțumit” de acest aranjament. „Vom trimite mai mulți soldați acolo, dacă vor dori”, a adăugat el.
Citește și:
EXCLUSIV Planul NATO în România. 20.000 de soldați la Constanța: numărul militarilor de la baza Kogălniceanu ar putea fi dublat
Editor : B.E.
