Întâlnire la Rovaniemi: liderii Uniunii Europene (UE) se reunesc luni în nordul Finlandei pentru a discuta despre modalităţile de consolidare a prezenţei blocului în Arctica, o regiune în care tensiunile geopolitice au atins cote maxime în ultimele luni, relatează AFP. La eveniment participă şi preşedintele României, Nicuşor Dan.
Tensiunile dintre europeni şi americani s-au mai calmat puţin. Însă liderii europeni nu au uitat aceste ameninţări şi doresc acum să colaboreze pentru a găsi modalităţi de a-şi consolida prezenţa în regiune, fiind conştienţi, de asemenea, de prezenţa unei Rusii ostile de cealaltă parte a lungii frontiere finlandeze.
Cancelarul german Friedrich Merz şi prim-ministrul Mette Frederiksen vor fi, aşadar, prezenţi la Rovaniemi, cunoscut drept oraşul lui Moş Crăciun, alături de şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, şi de preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, cu ocazia unui „Summit european privind Arctica”.
„Obiectivul este, în esenţă, consolidarea abordării strategice comune a UE faţă de Arctica, într-un moment în care importanţa geopolitică şi economică a regiunii nu încetează să crească”, a rezumat pentru AFP Tuomas Tikkanen, consilier al prim-ministrului finlandez Petteri Orpo, iniţiatorul summitului.
Reuniunea are loc în contextul în care Comisia Europeană ar urma să prezinte, în următoarele săptămâni, o nouă strategie pentru Arctica. Acest document trebuie să definească orientările majore ale Bruxelles-ului în regiune pentru anii următori.
Statele membre şi liderii acestora au încă posibilitatea de a influenţa conţinutul textului final. „În acest sens, această reuniune vine la momentul potrivit”, subliniază Tuomas Tikkanen.
– „Mai implicată” –
Interesul faţă de Arctica a crescut considerabil de la adoptarea, în 2021, a celei mai recente politici a UE dedicate acestei regiuni. Prezenţa la summit a unor lideri proveniţi din ţări care nu au un interes direct în Arctica, precum preşedintele român Nicuşor Dan sau şeful diplomaţiei franceze Jean-Noël Barrot, dovedeşte acest lucru, notează AFP.
„Contextul de securitate s-a schimbat profund, iar regiunea suscită acum mult mai mult interes”, explică Tuomas Tikkanen.
Nu se preconizează luarea vreunei decizii oficiale în cadrul summitului.
Cu toate acestea, liderii urmează să adopte luni o declaraţie comună şi să abordeze o gamă largă de subiecte, de la interesele economice la chestiunile de securitate.
După ameninţările lui Donald Trump din ianuarie, asupra cărora acesta nu a revenit complet, NATO lansase deja o nouă misiune menită să consolideze securitatea în Arctica.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a deplasat la Groenlanda la începutul lunii septembrie, aducând cu ea un pachet financiar de 200 de milioane de euro pentru acest teritoriu. Ea a promis atunci că UE va „fi mai prezentă şi mai implicată în Groenlanda şi în Arctica”.
Arctica se află, de asemenea, în centrul preocupărilor de mediu. Potrivit experţilor, regiunea se încălzeşte de aproape patru ori mai repede decât media mondială sub efectul schimbărilor climatice, cu consecinţe grave pentru ecosisteme şi pentru populaţiile care depind de aceste teritorii.
Topirea gheţarilor deschide, de altfel, noi perspective economice şi strategice. Rusia, China şi Statele Unite şi-au intensificat astfel prezenţa în regiune, în special cu scopul de a avea acces la resursele naturale importante ale acesteia şi de a dezvolta noi rute maritime.
În luna august, China şi Coreea de Sud au trimis nave port-container pe ruta maritimă a Nordului, care traversează apele teritoriale ruseşti, pentru a-i testa viabilitatea. Această rută devine navigabilă pe perioade din ce în ce mai lungi, pe măsură ce gheaţa marină se retrage.