Summitul G7 de săptămâna viitoare din Canada va fi dominat de război – dar nu unul dintre cele la care se aşteptau liderii mondiali. Pe agenda de lucru se aflau războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi războiul tarifar al lui Donald Trump împotriva partenerilor comerciali ai Americii. În schimb, reuniunea de trei zile din Munţii Stâncoşi din Alberta se va concentra acum inevitabil asupra războiului din Orientul Mijlociu, scrie BBC.
Decizia Israelului de a ataca Iranul va obliga Grupul celor Şapte puteri occidentale să acorde mai puţin timp altor probleme şi să discute în schimb modalităţi de gestionare a conflictului.
Ca în multe alte discuţii, Marea Britanie, Franţa, Germania şi Italia, alături de Canada şi Japonia, vor încerca să influenţeze Statele Unite.
Evenimente
19 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
Deşi Israelul ar fi putut lansa aceste atacuri fără sprijinul explicit al Statelor Unite, preşedintele american este singurul lider care are o influenţă reală asupra prim-ministrului Benjamin Netanyahu.
PLANURI DATE PESTE CAP ŞI DIVERGENŢE
Liderii G7, aşteptaţi să sosească duminică în Canada, sunt conştienţi de riscurile pentru securitatea şi economia globală în cazul escaladării conflictului, care ar putea atrage şi alte ţări şi ar putea determina o creştere vertiginoasă a preţurilor petrolului. Cu toate acestea, s-ar putea să le fie greu să ajungă la o poziţie comună. Unii, precum premierul britanic Keir Starmer şi preşedintele francez Emmanuel Macron, au făcut apel la reţinere şi la dezamorsarea conflictului. Alţii, însă, precum premierul japonez Shigeru Ishiba, au condamnat atacul Israelului, calificându-l „intolerabil” şi „extrem de regretabil”. La rândul său, Donald Trump a lăudat atacurile Israelului, calificându-le „excelente”.
Toate acestea sunt departe de ceea ce Mark Carney, noul prim-ministru canadian, planificase pentru discuţiile din refugiul sălbatic din Kananaskis. El dorea un summit care să marcheze cea de-a 50-a aniversare a G7 şi care să evite disputele cu Donald Trump. O mare parte a agendei sale era lipsită de controverse, referindu-se la securitatea energetică, protejarea lanţurilor de aprovizionare cu minerale, accelerarea tranziţiei digitale şi combaterea incendiilor forestiere.
S-a vorbit puţin despre probleme precum schimbările climatice, faţă de care Trump este sceptic. Oficialii canadieni au decis chiar să nu emită un comunicat la finalul summitului, pentru a evita disputele pe marginea textului. În schimb, liderii mondiali vor conveni asupra unei serii de „declaraţii scurte, orientate spre acţiune”, care menţin consensul şi ignoră problemele controversate.
O AMINTIRE NEPLĂCUTĂ
Canadienii îşi amintesc foarte bine ultima dată când au găzduit o reuniune G7, în 2018, pentru că a izbucnit o dispută pe tema…- da, nu este o surpriză – tarifelor comerciale impuse de Donald Trump. Preşedintele a părăsit summitul înainte de încheierea acestuia şi, în avionul care îl ducea acasă, şi-a retras sprijinul pentru comunicatul summitului, după ce l-a văzut pe Justin Trudeau, premierul canadian de atunci, ţinând o conferinţă de presă pe care Trump a descris-o ca fiind „foarte incorectă şi slabă”.
Acum, la acest summit, Carney ar putea organiza o vizită la clubul de golf Kananaskis pentru a încerca să-l menţină pe Trump de partea sa.
O REUNIUNE DE FAMILIE INCOMODĂ
În spatele acestei prudenţe se ascunde o întrebare fundamentală: având în vedere dispreţul evident al lui Trump, mai merită aceste reuniuni anuale? El preferă acordurile bilaterale în detrimentul consensului multilateral.
Oricum, este prima incursiune a preşedintelui pe scena mondială de la învestirea sa, iar cei şase parteneri ai săi vor aştepta cu nerăbdare să vadă dacă va dori să provoace o ceartă sau să se comporte ca un om de stat, pentru alegătorii din ţara sa. (Viitorul summit la care este aşteptat este cel al NATO, de la Haga, din 24-25 iunie).
„Întrebarea nu mai este atât de mult «este o reuniune familială incomodă?». Asta este aproape un lucru cert. Cred că întrebarea este: «mai este aceasta o familie?»” – spune Max Bergmann, directorul Programului pentru Europa, Rusia şi Eurasia al Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale.
Într-un anumit sens, personajele din Kananaskis sunt de ajutor. La masa negocierilor se află câteva feţe noi – Sir Keir Starmer, premierul britanic, cancelarul german Friedrich Merz, premierul nipon Shigeru Ishiba şi Mark Carney însuşi. Liderii mai experimentaţi ai G7 – preşedintele Emmanuel Macron şi premierul italian Giorgia Meloni – se înţeleg bine cu preşedintele american.
Nu se aşteaptă ca ceilalţi lideri care participă la summit ca invitaţi – din Mexic, India, Australia, Africa de Sud, Coreea de Sud şi Brazilia – să provoace conflicte.
TARIFELE, UN TEST
Cel mai evident test al tensiunilor existenţiale din cadrul G7 va fi războiul comercial al lui Trump.
Acest club al unora dintre cele mai bogate ţări industrializate din lume a fost înfiinţat în anii 1970 pentru a discuta criza economică globală. Şi totuşi, acum G7 se vede nevoit să facă faţă tarifelor dăunătoare impuse chiar de unul dintre membrii săi.
Argumentul pe care liderii mondiali i-l vor aduce lui Trump este că, dacă doreşte să-l ajute la contracararea ameninţărilor pe termen lung, economice sau de altă natură, din partea Chinei, atunci nu are sens să-şi pedepsească aliaţii. Ei vor dori să clarifice faptul că există un compromis între a pune America pe primul loc şi a se confrunta cu Beijingul.
„Dacă întrebarea este cum ne coordonăm în privinţa Chinei, cum ne coordonăm în privinţa tehnologiei, cum ne coordonăm în privinţa Rusiei şi Ucrainei – cum putem avea acest tip de alianţă între democraţii cu economii avansate dacă, în acelaşi timp, creăm dificultăţi economice ţărilor noastre prin ceva care vine de la un alt membru?” – arată Josh Lipsky, director senior al Centrului GeoEconomics al Atlantic Council.
CUM RĂMÂNE CU UCRAINA?
O altă cheie a acestei dezbateri va fi Ucraina. Preşedintele Zelenski se va alătura discuţiilor marţi. Obiectivul său, împreună cu alţi lideri, va fi de a evalua starea actuală a gândirii preşedintelui Trump faţă de Rusia.
Aliaţii Ucrainei vor să exercite mai multă presiune asupra preşedintelui Putin pentru a-l aduce la masa negocierilor. Pentru a face acest lucru, vor să lovească mai tare economia sa. În primul rând, vor să reducă preţul pe care o mare parte a lumii îl plăteşte pentru petrolul rusesc. În decembrie 2022, au convenit deja să plafoneze preţul ţiţeiului rusesc la 60 de dolari pe baril, condiţie pentru accesul în porturile occidentale şi pentru asigurarea transportului maritim şi a porturilor. Însă această măsură a devenit mai puţin eficientă din cauza scăderii preţurilor la energie.
Comisia Europeană doreşte un plafon de 45 de dolari. Ucraina doreşte un plafon şi mai mic, de 30 de dolari. Nu este clar care este poziţia lui Trump în această privinţă. Unii oficiali spun deja că aliaţii ar putea fi nevoiţi să reducă plafonul fără sprijinul SUA.
În al doilea rând, aliaţii occidentali ai Ucrainei doresc, de asemenea, un nou pachet de sancţiuni economice dure.
Comisia Europeană a propus deja o nouă serie de sancţiuni care vizează veniturile energetice, băncile şi industria militară a Moscovei. Senatorii americani, conduşi de republicanul Lindsay Graham, promovează, de asemenea, noi sancţiuni dure care ar impune tarife ridicate ţărilor ce cumpără petrol rusesc ieftin, în special China şi India.
Se spunea că G7 este un fel de „comitet director” al lumii libere. Săptămâna aceasta ar putea arăta dacă zilele de glorie ale acestui club au apus.
CE VREA SĂ OBŢINĂ FIECARE PARTICIPANT DE LA SUMMITUL DIN CANADA?
Anthony Albanese, Australia: Să obţină scutiri de taxe vamale pentru ţara sa într-o întâlnire informală cu preşedintele SUA, Donald Trump.
Antonio Costa şi Ursula von der Leyen, UE: Să caute sprijin în rândul participanţilor pentru a impune sancţiuni mai severe împotriva Rusiei, şi anume reducerea plafonului preţului petrolului.
Claudia Sheinbaum, Mexic: Să obţină asigurări din partea lui Trump că măsurile sale de combatere a contrabandei cu fentanil şi a imigraţiei ilegale sunt luate în considerare şi că nu vor mai fi impuse tarife.
Cyril Ramaphosa, Africa de Sud: Să convingă liderii să participe la reuniunea G20 pe care o va găzdui la sfârşitul acestui an – inclusiv Trump, cu care tocmai a avut o confruntare.
Donald Trump, SUA: Să-i preseze pe colegii săi lideri mondiali să-i ofere cele mai bune oferte comerciale – în timp ce mulţi dintre omologii săi doresc să discute conflictele din Ucraina şi Gaza.
Emmanuel Macron, Franţa: Să prezinte alianţa dintre ţările occidentale şi SUA ca fiind solidă, chiar şi în faţa deschiderii lui Trump faţă de Rusia.
Friedrich Merz, Germania: Să proiecteze o imagine de încredere a Germaniei după o perioadă de tulburări politice – el a devenit cancelar în mai.
Giorgia Meloni, Italia: Să menţină un echilibru între partenerii europeni – care au fost uneori în conflict cu Trump – şi afinitatea sa naturală faţă de preşedintele SUA.
Lee Jae-Myung, Coreea: Să readucă ţara sa pe scena mondială după criza legată de legea marţială şi să se întâlnească cu Trump.
Keir Starmer, Marea Britanie: Să se alăture aliaţilor cu aceeaşi viziune şi să asigure sprijinul lui Trump pentru Ucraina, în contextul războiului cu Rusia.
Luiz Inacio Lula da Silva, Brazilia: Să promoveze agenda sa ecologică înaintea summitului COP30 din Brazilia şi să demonstreze că, în ciuda legăturilor cu Rusia şi China, ţara sa nu este antioccidentală.
Mark Carney, Canada: Să consolideze legăturile cu alţi aliaţi occidentali, în contextul eforturilor sale de diversificare a relaţiilor comerciale şi de securitate ale Canadei faţă de SUA.
Narendra Modi, India: Să reprezinte „Sudul Global” şi să restabilească legăturile cu ţara gazdă, Canada, cu care relaţiile s-au deteriorat în ultimii ani.
Shigeru Ishiba, Japonia: Să ajungă la un acord după impunerea de către Trump a tarifelor comerciale globale – şi poate să obţină o întâlnire cu preşedintele SUA însuşi.
Volodimir Zelenski, Ucraina: Să obţină o întâlnire cu Trump şi să primească asigurări că ajutorul militar al Washingtonului pentru Kiev va continua.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
