Ţările arabe au adoptat marţi planul alternativ propus de Egipt pentru reconstrucţie în Fâşiei Gaza care, spre deosebire de planul preşedintelui american Donald Trump, nu presupune alungarea palestinienilor, însă unele întrebări privind viitorul teritoriului rămân fără un răspuns clar – nu este clar cine va guverna în cele din urmă enclava şi ce ţări vor finanţa reconstrucţia sa, relatează Reuters şi AFP.
Anunţul adoptării planului a fost făcut de preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi la încheierea unui summit extraordinar al Ligii arabe desfăşurat la Cairo.
Planul egiptean prevede o sumă de 53 de miliarde de dolari (50,4 miliarde de euro) pentru reconstrucţia enclavei de coastă devastate de cincisprezece luni de bombardamente şi operaţiuni terestre ale armatei israeliene, care s-au soldat cu 48.000 de morţi, potrivit serviciilor medicale palestiniene. Preşedintele Abdel Fattah al Sissi a anunţat că o conferinţă pentru reconstrucţia Fâşiei Gaza va fi organizată în aprilie la Cairo.
Războiul din Fâşia Gaza a început cu atacul mişcării palestiniene Hamas asupra Israelului, la 7 octombrie 2023, care a ucis 1.200 de persoane şi a dus la capturarea a aproximativ 250 de ostatici, potrivit autorităţilor israeliene.
Planul egiptean pentru Fâşia Gaza ar fi contrar ambiţiei lui Donald Trump de a transforma enclava într-o „Coastă de Azur” a Orientului Mijlociu, golită de palestinieni, idee respinsă în bloc în lumea arabă, dar aplaudată de naţionaliştii israelieni. Cu toate acestea, Abdel Fattah al Sissi s-a declarat „sigur” că preşedintele american va reuşi să obţină pacea în „chestiunea palestiniană”.
Unele întrebări privind viitorul teritoriului rămân fără un răspuns clar, şi anume cine va guverna în cele din urmă enclava şi ce ţări vor finanţa reconstrucţia sa.
Egiptul colaborează cu palestinienii pentru a înfiinţa un comitet de tehnocraţi palestinieni independenţi care să administreze temporar Fâşia Gaza, a explicat Abdel Fattah al Sissi. Acest comitet va fi responsabil de monitorizarea ajutorului umanitar şi de gestionarea afacerilor teritoriului până la revenirea în enclavă a Autorităţii Palestiniene, din care a fost înlăturată de Hamas în 2007, a precizat el.
CUM POATE FI DEZARMATĂ HAMAS?
Problema care rămâne este marginalizarea mişcării islamiste palestiniene. Emiratele Arabe Unite, care ar putea juca un rol central în finanţarea reconstrucţiei, dar consideră Hamas o ameninţare existenţială, solicită dezarmarea completă şi imediată a grupării, în timp ce alte ţări arabe pledează pentru o abordare mai graduală, potrivit unei surse informate cu privire la discuţii.
Sami Abu Zuhri, un oficial de rang înalt al Hamas, a respins marţi apelurile Israelului şi ale Statelor Unite ca gruparea să depună armele, afirmând că „dreptul său la rezistenţă” nu este negociabil. Mişcarea respinge, de asemenea, orice soluţie pentru viitorul Fâşiei Gaza care ar fi impusă din exterior, precum şi prezenţa forţelor străine în enclavă, a precizat el.
Dezarmarea Hamas nu ar fi uşoară. Surse apropiate mişcării islamiste susţin că gruparea a pierdut doar câteva mii de luptători de la războiul de represalii lansat de Israel după 7 octombrie.
Israelul estimează că Hamas a pierdut aproximativ 20.000 de luptători şi nu mai constituie o formaţiune militară organizată. Armata israeliană consideră însă că mişcarea islamistă va fi în continuare capabilă să întreprindă acţiuni izolate, folosind stocurile de arme încă depozitate în buncăre clandestine.
Potrivit lui Abdel Fattah al Sissi, planul de reconstrucţie a Gazei trebuie să fie însoţit de măsuri politice şi de securitate pentru asigurarea păcii, cu participarea ţărilor din regiune şi cu sprijinul comunităţii internaţionale.
RECONSTRUCŢIE ÎN CINCI ANI
Proiectul egiptean, detaliat într-un document de 112 pagini consultat de Reuters, include hărţi care arată cum ar urma să fie reamenajat teritoriul din Gaza, precum şi zeci de imagini cu ansambluri rezidenţiale, grădini şi centre comunitare, generate de inteligenţa artificială. Planul prevede crearea unui port comercial, a unui centru tehnologic şi a unor hoteluri pe malul mării.
Potrivit planului, reconstrucţia ar dura cinci ani, iar prima fază, care va dura doi ani, ar costa 20 de miliarde de dolari şi ar include construirea a 200.000 de unităţi locative.
Prima etapă a reconstrucţiei, care va dura şase luni, va fi consacrată îndepărtării resturilor, deminării şi asigurării de locuinţe temporare pentru peste 1,5 milioane de persoane. Aceasta va fi urmată de două etape de reconstrucţie, prima cuprinzând infrastructura esenţială şi locuinţe permanente, iar a doua infrastructura, inclusiv un port comercial şi un aeroport.
Acest plan ar înlocui planul lui Donald Trump pentru o „Coastă de Azur” a Orientului Mijlociu golită de populaţia sa palestiniană. În proiectul său de comunicat final, Liga Arabă şi-a reiterat respingerea fermă a oricărei expulzări a palestinienilor din Gaza.
Liderii ţărilor din Liga Arabă au avertizat în privinţa tentativelor „odioase” de strămutare a populaţiei din Gaza şi au cerut ca palestinienii să fie uniţi sub umbrela Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP), excluzând efectiv mişcarea islamistă Hamas, care nu este membră a OEP.
De asemenea, este de aşteptat ca liderii arabi să facă apel la organizarea de alegeri palestiniene în Cisiordania şi Fâşia Gaza în termen de un an.
Cu toate acestea, acest plan riscă să se confrunte cu opoziţia Israelului, care a promis să elimine Hamas, dar a exclus şi orice rol viitor al Autorităţii Palestiniene, cu sediul în Cisiordania ocupată, în teritoriu. Mişcarea islamistă a preluat puterea în teritoriu în 2007, după ce a înlăturat Autoritatea Palestiniană, condusă de Mahmoud Abbas. „Statul Palestina îşi va asuma responsabilităţile în Fâşia Gaza prin intermediul instituţiilor sale guvernamentale”, a declarat Mahmoud Abbas, în vârstă de 89 de ani, în cadrul summitului. Preşedintele palestinian s-a declarat pregătit să organizeze alegeri prezidenţiale şi legislative în teritoriile palestiniene „anul viitor”, „cu condiţia să fie îndeplinite condiţiile”. El nu a oferit un calendar şi nici nu a explicat cum ar putea avea loc astfel de alegeri în Fâşia Gaza ruinată.
La rândul său, Hamas a „salutat” planul arab şi crearea unui comitet pentru gestionarea teritoriului după război.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, aflat de asemenea la Cairo, a declarat că ONU „sprijină ferm” planul arab.
ARMISTIŢIU ÎN PERICOL
Summitul arab a avut loc într-un context de blocaj în ceea ce priveşte continuarea încetării focului, în vigoare de la 19 ianuarie, între Israel, care solicită „demilitarizarea totală” a Fâşiei Gaza, şi Hamas, care insistă să rămână în zonă. Prima fază a armistiţiului de 42 de zile s-a încheiat la 1 martie, după ce a permis returnarea a 33 de ostatici deţinuţi în Gaza în schimbul eliberării de către Israel a aproximativ 1.800 de deţinuţi palestinieni. În prezent, cele două părţi sunt în dezacord cu privire la următoarea etapă a procesului, a cărei primă consecinţă este blocada impusă duminică de Israel la intrarea ajutoarelor umanitare în Fâşia Gaza asediată.
Israelul doreşte ca prima fază a armistiţiului să fie prelungită până la jumătatea lunii aprilie, în timp ce Hamas insistă asupra punerii în aplicare a celei de-a doua faze, care prevede o încetare permanentă a focului şi eliberarea tuturor ostaticilor.
Guvernul israelian nu încetează să repete că îşi rezervă dreptul de a relua luptele în orice moment pentru a anihila Hamas dacă acesta nu depune armele. Marţi, ministrul israelian de externe Gideon Saar a cerut din nou „demilitarizarea totală” a teritoriului, plecarea Hamas şi eliberarea ostaticilor răpiţi în timpul atacului din 7 octombrie 2023.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
