O singură zi de discuții cu locuitorii unei comune de lângă București scoate în evidență efectele acestei perioade pe care o trăim. Suntem într-un plin război fără reguli, în care nu contează armamentul din dotare, un război care profită de vulnerabilități și care „se joacă cu mintea oamenilor” – războiul hibrid.
Jilava este o comună situată la nici 15 kilometri față de București. În același timp, este una dintre comunele ilfovene în care George Simion a obținut cel mai mare scor la alegerile prezidențiale din 2025, fiind votat de aproximativ 62% dintre locuitori.
După alegeri, un reporter Digi24.ro a încercat, timp de o zi, să vorbească cu oamenii care locuiesc în Jilava. În locul acestora putea fi orice alt român, din mediul rural sau urban.
„Slăbirea moralului” și „slăbirea capacității de rezistență” ale cetățeanului obișnuit sunt două dintre efectele acestei perioade pe care o trăim.
Este vorba de un război fără reguli, în care nu există un „buton roșu” de descurajare și în care cetățeanul obișnuit este supus constant atacurilor inamicului: războiul hibrid.
Digi24.ro a stat de vorbă pe marginea acestui subiect cu fostul consilier de stat din cadrul Administrației Prezidențiale, Constantin Ionescu (fost director al Oficului Informații Integrate, care a avertizat încă din 2022 că suntem în plin război hibrid), cu consultantul Radu Magdin (fost consilier al unor prim-miniștri din regiune, inclusiv prim-miniștri ai României și Republicii Moldova) și cu profesorul de științe politice de la Oxford, Corneliu Bjola. Înainte, însă, vă prezentăm părerile oamenilor din Jilava.
„Viața merge înainte”
O stare de resemnare și o lipsă de încredere în „ei” (reprezentanți ai statului, inclusiv ai autorităților și politicienilor) s-a regăsit în cazul tuturor locuitorilor din Jilava care au acceptat să stea de vorbă cu reporterul Digi24.ro. „Viața merge înainte, bătrânețea la fel”, a fost expresia principală.
„Eu mâine-poimâine mă duc la vale. Viața merge greu. Nivelul de trai nu e îmbunătățit. Facem economie? Scade din salariu, îmi scade mie din pensie? Ce facem? Avem în primul rând medicamente, uite, mă duc să dau bani pe medicamente, am lumină de plătit. Mai și beau, ce să fac, sunt bolnav, dar nu trebuie să mă usuc. Nu e bine”, a spus un locuitor din comună.
Acestui om i-ar fi plăcut să fie condus de Călin Georgescu pentru că „ar fi închis niște portițe, nu mai aveam economia asta”, în ideea în care România nu mai primea „investitori din afară”.
Pe Călin Georgescu l-ar fi preferat și o altă doamnă, speriată că urmează să își trimită copiii la război, odată cu alegerea lui Nicușor Dan, dar și că „zicea că vrea să facă, să ne dea, să nu mai plece tineretul din țara asta, să aibă condiții”.
„Ăștia de 35 de ani ne-au distrus, noi murim. Rămân copiii noștri într-o țară săracă. Cea mai bogată țară e România. Minereu, sare, ce vrei. Tot ăștia sunt, îi bagă pe toți ăștia care au fost cu ei. Noi ne-am trăit viața și murim. O să faceți și voi copii și n-o să aibă condiții, să vă duceți în afară să fiți slugi la străini. Tot ca în țară ajungi. E amărăciune”, a spus ea.
Un alt bărbat, care l-a ales pe Nicușor Dan, spune că România „se îndreaptă spre un viitor mai luminos”. Dar a atras atenția că președintele „trebuie să asculte și glasul poporului”.
„Să nu facă cum a făcut alți președinți, să se lamenteze la vorbele celor din Parlament. Ăia poate au avut unele interese, proprii, financiare. Să se mai uite în primul rând la locurile de muncă, la starea populației, la nevoile oamenilor de rând. Să fie mai deschiși”, a spus bărbatul.
Un alt votant Nicușor Dan i-a spus și el reporterului Digi24.ro că este sătul de partide și că „problema e la ei”.
„Noi facem ce știm. Că scumpesc, că nu scumpesc. Domne, eu zic să dea Dumnezeu să fie bine. E problema lor, treaba lor. Dar să dea Dumnezeu – tineretul din ziua de azi, noi am apucat timpuri și bune și rele, dar o să apucați timpuri foarte rele”, a spus omul, acum pensionar.
Însă cei mai mulți dintre cei abordați au refuzat din start să vorbească „cu presa”. Alții au abandonat discuția în momentul în care au auzit că temele abordate țin de „politică”.
„Nu vreau să discut politică că mă enervez înainte de masă”, a spus un locuitor în momentul în care a fost abordat de reporterul Digi24.ro.
„Suntem în plin război hibrid”
Pierderea încrederii în „ei” (reprezentanți ai statului, inclusiv ai autorităților și politicienilor), care pornește din multiple probleme ale societății, este și un efect al războiului hibrid.
„Nu poți să abordezi războiul hibrid fără să implici societatea și cetățeanul obișnuit”, a subliniat Constantin Ionescu, fost consilier de stat (directorul Oficiului Informații Integrate), într-un interviu acordat Digi24.ro.
Constantin Ionescu a avertizat public încă din anul 2022 că „suntem în plin război hibrid”.
Același lucru este valabil și astăzi, în anul 2025. Perioada alegerilor prezidențiale (cele anulate în 2024 și reluate în 2025) este un astfel de exemplu.
„Alegerile au fost cu siguranță un teren fertil pentru intervenții externe. Rapoartele CSAT indică foarte clar încercări (și reușite) de manipulare a procesului democratic. Dacă obiectivul actorilor străini a fost să semene neîncredere și diviziune, atunci au câștigat, indiferent de rezultatul final al votului”, a explicat și consultantul Radu Magdin, pentru Digi24.ro.
Dar ce presupune, practic, războiul hibrid?
Digi24.ro i-a rugat pe cei trei experți cu care a stat de vorbă să ofere o definiție a războiului hibrid.
- Constantin Ionescu, fost consilier prezidențial: „Războiul Hibrid, chiar dacă sună spectaculos, nu e nou, e o chestiune veche. S-a schimbat mediul și s-au perfecționat mijloacele de acțiune. Pentru că toate astea trebuia să poarte un nume, s-a pus simplu: război hibrid. Acesta presupune utilizarea sincronizată a unor diverse instrumente de putere, care sunt făcute special pentru vulnerabilitățile din întreaga societate, pentru a obține efecte sinergice. Reținem instrumente de putere, vulnerabilități și societate (n.r. Definiție citată din Patrick Cullen, cercetător considerat drept „o figură cheie” în Centrul European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride de la Helsinki).
- Radu Magdin, consultant: „Sunt acțiuni care se desfășoară într-o „gray area” (n.r. zonă gri), în așa fel încât ținta nici măcar să nu realizeze că este atacată. Nu avem o declarație oficială de război, nu vedem invazii sau atacuri convenționale clare. Așadar, nu suntem într-o stare de război, dar nici într-una de pace. Mai departe, totul ține de modul în care instituțiile aleg să interpreteze aceste acțiuni și cum transmit această realitate cetățenilor”
- Corneliu Bjola, profesor de științe politice la Universitatea Oxford: „Războiul hibrid este o formă sofisticată de agresiune care combină acțiuni militare și non-militare, unele desfășurate la vedere, altele acționând discret sau indirect, desfășurate sub pragul clasic al unui conflict armat. Pentru cetățeanul obișnuit, războiul hibrid nu arată ca un conflict clasic cu tancuri și soldați, ci se simte zilnic în știrile false, în polarizarea artificială a societății, în lipsa de încredere în instituțiile statului, în teorii conspiraționiste și în mesajele care ne dezbină. Cu alte cuvinte, nu asistăm doar la o luptă pentru teritoriu sau resurse, ci la o luptă pentru controlul realității percepute. Iar cine controlează percepția, controlează direcția în care merge o societate”
„Cetățeanul obișnuit este ținta finală”
„Cetățeanul obișnuit este ținta finală a războiului hibrid”, a punctat fostul consilier de stat, care a explicat că războiul hibrid are ca efecte „slăbirea moralului și a capacității de rezistență” ale acestuia.
„Cetățeanul este lovit în moalele capului și, prin el, societatea. Cetățeanul este expus la Instagram, TikTok, Inteligență Artificială (adăugarea IA a multiplicat amenințările hibride). În războiul hibrid ești practic permanent și constant în contact cu oponentul. Bătăliile nu se mai duc în aer, terestru sau pe apă, se duc inclusiv în proprietăți private. E greu să te descurci fără un bagaj suficient care să te ducă să înțelegi la ce pericol te expui”, a adăugat Constantin Ionescu.
„Războiul hibrid are loc în mințile oamenilor”, a menționat și profesorul Corneliu Bjola.
„Pe aceste paliere – percepție, conținut, infrastructură – se desfășoară lupta. Inamicul exploatează vulnerabilități-cheie ale României: polarizarea politică și socială, neîncrederea cronică în instituții, fragmentarea spațiului public și dependența de o infrastructură digitală opacă”, a precizat profesorul de științe politice de la Oxford.
Războiul hibrid, practic, implică, pe lângă dezinformare: incendii, sabotaje, atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice, tentative de asasinat, interferențe în alegeri, presiuni prin migrație, infiltrarea în sau finanțarea partidelor politice, a subliniat consultantul Radu Magdin.
Ce vulnerabilități ale României sunt exploatate?
„Fără o înțelegere profundă a propriilor vulnerabilități în fața acestui tip de agresiune, orice efort de apărare riscă să fie superficial și, în cele din urmă, ineficient”, este concluzia profesorului Corneliu Bjola.
În opinia lui Constantin Ionescu, printre vulnerabilitățile României regăsim: „neînțelegerea fenomenului” și lipsa gândirii critice a cetățeanului obișnuit (doar două aspecte care țin de Educație), infrastructura critică (și modul în care e gestionată de autoritățile locale), modul în care se înfăptuiește justiția, organizarea administrativ-teritorială a țării, corupția, modul în care autoritățile (în special Guvernul) îi tratează pe antreprenori, iar lista poate continua.
„Educația, încă o dată. Dacă cetățeanul obișnuit este ținta finală a războiului hibrid, trebuie să îl înarmezi cu mijloace în așa fel încât să se gândească de două ori înainte să spună „da”. Ori noi nu am făcut chestia asta, ani de zile, dacă nu decenii. Uitându-ne la vulnerabilitățile din România, constatăm că există suficient de multe, în așa fel încât cineva suficient de deștept și cu interes poate să bage icul și să spargă bușteanul”, a explicat fostul consilier prezidențial Constantin Ionescu.
Cine este, totuși, inamicul?
România face parte din Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană și este asimilată Occidentului. „Este un război împotriva unei ordini mondiale”, în condițiile în care, potrivit fostului consilier prezidențial Constantin Ionescu, dușmanul principal al Federației Ruse este „Occidentul”.
Astfel, „tabăra adversă”, după cum a subliniat și analistul Radu Magdin, este alcătuită din state precum Federația Rusă, China, Iranul sau Coreea de Nord.
„Spre exemplu, în Ucraina, scopul a fost erodarea moralului național, slăbirea încrederii în lideri. În alte state europene, vorbim despre polarizarea societății, reducerea încrederii în NATO/UE, influențarea deciziilor politice sau alimentarea diviziunilor între state occidentale. Pe alte continente, Rusia încearcă să promoveze propria viziune asupra unei lumi multipolare. Iar în plan intern, dezinformarea este folosită în Rusia pentru a justifica acțiunile regimului și pentru a menține sprijinul intern”; a precizat consultantul Radu Magdin.
„Federația Rusă definește războiul hibrid ca un efort strategic total, în care toate instrumentele – inclusiv forța militară convențională – sunt subordonate unei campanii informaționale ce vizează modelarea regimurilor și reorientarea geopolitică a statelor-țintă”, a explicat profesorul de științe politice de la Oxford, Corneliu Bjola.
Pentru Federația Rusă, operațiunile informaționale (care intră în sfera războiului hibrid) sunt considerate la același nivel ca armamentul convențional, a subliniat acesta. Redăm explicațiile profesorului Bjola:
- „Printr-o combinare a presiunii cognitiv-psihologice (CP) (n.r. realizată prin manipularea imaginilor, propagandă, suprasaturare informațională sau inducerea fricii) cu acțiuni digitale-tehnologice (DT) (n.r. care pot fi atacuri cibernetice, colectarea ilegală de date personale, utilizarea rețelelor sociale pentru a dezinforma), Kremlinul produce un efect cumulativ: o stare de tensiune constantă, dar difuză, care erodează încrederea, creează confuzie și blochează capacitatea de reacție coerentă a statului”
- „În mod specific, Rusia aplică o strategie de „fricțiune operațională persistentă”: atacuri și manipulări constante, dar de intensitate redusă, care testează granițele toleranței noastre, ne cartografiază reacțiile și slăbiciunile și isi creează o imagine despre sine ca actor determinat și capabil. Acest potențial de descurajare este apoi exploatat în momente-cheie – cum a fost cazul pandemiei sau al alegerilor prezidențiale – pentru a produce efecte decisive asupra opiniei publice și a opțiunilor strategice ale statului”.
Războiul hibrid trece de la sine?
O concluzie principală subliniată de experții consultați de Digi24.ro este faptul că „România poate și trebuie să lupte în acest război hibrid fără a renunța la valorile democratice asumate odată cu aderarea la NATO și UE (transparența, statul de drept, pluralismul, libertatea de exprimare, etc”).
Instituțiile statului nu pot lupta pe cont propriu în cadrul acestui război hibrid și au nevoie să comunice cetățeanului obișnuit ceea ce se întâmplă în prezent, este de părere fostul consilier de stat Constantin Ionescu.
„Fără comunicare strategică și explicații nu se poate. Singura soluție este reziliența – individuală, societală și instituțională. Fiecare instituție trebuie să lucreze la reziliența instituțională, dar, până la urmă, cea mai importantă este reziliența cetățeanului obișnuit, care înseamnă, printre altele, gândirea critică”, a explicat acesta, punând accent în special pe domeniul Educației, dar și pe o „bună funcționare” a statului.
„Reziliența” (conform DEX, presupune „capacitatea de a reveni la normal după ce ai suferit un șoc” sau „capacitatea de a te adapta pozitiv la situații nefavorabile”, conform altor definiții) este, astfel, cuvântul-cheie subliniat de cei trei experți consultați de Digi24.ro.
În plus, profesorul Corneliu Bjola mai subliniază că România „are nevoie urgentă de o capacitate de reacție instituțională clară și coerentă, construită pe baza unei doctrine naționale de contracarare a războiului hibrid”, dar și de o cooperare „profundă și eficientă cu partenerii săi din UE și NATO”.
Nevoia unui „plan coerent” a fost invocată și de fostul consilier de stat, fost director al Oficiului pentru Informații Integrate.
„Dacă ne ducem fiecare pe cont propriu, e începutul sfârșitului. Există în hibrid un răspuns – whole of the government, whole of the society (n.r. tot statul, toată societatea) – noul președintele probabil că va decide să se folosească de experiența căpătată în administrația prezidențială și comunitatea de informații și să facă un plan coerent. Războiul hibrid e o consecință, e un rezultat al intereselor unora sau altora legate de noi, exploatându-ne vulnerabilitățile”, a subliniat Constantin Ionescu.
Digi24.ro a cerut unor instituții precum MApN, SRI, SIE, NATO să răspundă acelorași întrebări pe care le-am adresat și celor trei experți.
Dintre acestea, a răspuns doar MApN, menționând că statul lucrează numai cu noțiunea de „amenințare hibridă” și că întrebările adresate, care conțin noțiunea de „război hibrid”, depășesc sfera de competență.
În conferința de presă susținută pe 4 iunie, președintele Nicușor Dan a atins tema războiului hibrid.
„Până în momentul acesta nu am avut discuții cu instituțiile responsabile (n.r. pe tema anulării alegerilor, pe care o leagă de războiul hibrid). Este evident o preocupare importantă începând cu luna iulie”, a fost răspunsul președintelui Nicușor Dan care, inclusiv în timpul campaniei, a atins tema războiului hibrid în declarațiile publice.
