România ocupă locul 3 în Uniunea Europeană la decese prevenibile și locul 1 la decese din cauze tratabile, potrivit raportului „Starea Sănătății în UE” (2024). Într-un context în care prevenția rămâne o verigă slabă a sistemului medical, tot mai mulți români caută modalități de a-și proteja sănătatea înainte ca problemele să se instaleze. Stilul de viață actual – marcat de alimentație industrializată, stres cronic, sedentarism și expunere la poluare – pune o presiune semnificativă asupra organismului.
Acesta este motivul pentru care suplimentele alimentare au devenit o resursă utilă și tot mai prezentă în viața omului modern. Ele nu înlocuiesc alimentația și nu tratează boli, însă pot fi folosite atât de persoane sănătoase, pentru a-și completa dieta acolo unde stilul de viață modern creează carențe dificil de acoperit doar prin alimentație, cât și de persoane cu afecțiuni cronice, caz în care suplimentele pot fi integrate de specialiști în planuri terapeutice complexe, alături de medicamente și alte terapii, în beneficiul pacientului. În ambele situații, suplimentele pot deveni o modalitate de a sprijini funcționarea normală a organismului și de a compensa solicitările generate de ritmul accelerat al vieții moderne.
Ce sunt suplimentele alimentare și cum sunt reglementate
Conform legislației naționale și europene, suplimentele alimentare sunt produse alimentare concepute pentru a completa regimul alimentar. Ele conțin vitamine, minerale, extracte vegetale, acizi grași sau alte ingrediente cu rol nutrițional sau fiziologic, în forme concentrate. Nu sunt medicamente, însă sunt reglementate strict, notificate și evaluate înainte de a fi puse pe piață. Mențiunile de sănătate pe care le pot afișa pe etichete sunt aprobate de Comisia Europeană, în baza evaluărilor realizate de EFSA – Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, alcătuită din oameni de știință independenți care analizează datele disponibile și validează doar beneficiile demonstrate.
De ce sunt necesare suplimentele în stilul de viață modern
Alimentația de azi, mai săracă în nutrienți decât acum 50 de ani
Chiar dacă mâncarea este mai abundentă ca oricând, nu mai este la fel de nutritivă. Studiile arată clar acest lucru. Una dintre cele mai citate analize, realizată de cercetătorul Donald Davis de la Universitatea Texas, a comparat compoziția nutritivă a 43 de legume și fructe între 1950 și 1999. Rezultatele au indicat scăderi de 25–50% în conținutul vitaminelor și mineralelor esențiale. Tendința a fost confirmată și în Marea Britanie, unde analiza UK Food Composition Tables arată pierderi semnificative de fier, calciu și magneziu în legumele de bază. În termeni practici, spanacul de astăzi are cu aproximativ 70% mai puțin magneziu, iar merele conțin cu aproape 50% mai puțin fier decât în urmă cu câteva decenii.
Agricultura intensivă, solurile epuizate și procesarea alimentelor contribuie la acest declin nutritiv. În acest context, suplimentele alimentare devin un sprijin pentru a acoperi deficite și a menține echilibrul nutrițional necesar funcționării organismului.
Sedentarismul și obezitatea cresc riscul bolilor moderne
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, stilul de viață are o influență majoră asupra sănătății noastre, reprezentând 50% din factorii care o determină. Cu toate acestea, 58,9% dintre români sunt supraponderali, iar 10,9% sunt obezi. La nivel european, jumătate dintre adulți au exces ponderal. Sedentarismul și obezitatea sunt factori majori în creșterea riscului de boli metabolice și cardiovasculare, ceea ce înseamnă că organismul este expus unui stres continuu.
Aici, suplimente precum acizii grași Omega-3, vitamina D sau magneziul pot contribui la menținerea funcțiilor normale ale organismului, la protejarea inimii, la susținerea metabolismului energetic și la funcționarea mușchilor. Nu înlocuiesc schimbările de stil de viață, dar sunt o completare care poate reduce riscurile asociate unui regim sedentar.
Stresul cronic epuizează rezervele de nutrienți
Omul modern trăiește într-o stare de alertă continuă. Studiile arată că stresul cronic consumă rezervele de magneziu, iar lipsa de magneziu amplifică sensibilitatea la stres, formând un cerc vicios dificil de întrerupt. O analiză publicată în revista Nutrients în 2020 demonstrează exact această relație bidirecțională.
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) confirmă la rândul său rolul magneziului în reducerea oboselii, menținerea echilibrului psihologic și funcționarea normală a sistemului nervos. De aceea, suplimentarea adecvată cu magneziu poate fi utilă persoanelor expuse unui ritm intens de lucru, cu multe responsabilități și puține pauze de recuperare.
Poluarea – un factor tăcut, care reduce speranța de viață
Stresul organismului este amplificat și de mediul în care trăim. Un studiu publicat în Science of the Total Environment arată că poluarea aerului reduce speranța de viață în Uniunea Europeană cu până la doi ani. În România, concentrațiile de particule fine (PM2.5) depășesc frecvent limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății, cu efecte directe asupra sistemului respirator și cardiovascular.
Expunerea constantă la poluare generează stres oxidativ, un mecanism prin care radicalii liberi afectează celulele și accelerează procesele inflamatorii. În acest context, antioxidanții precum vitaminele C și E pot ajuta organismul să facă față acestor agresiuni zilnice, susținând sistemul imunitar și protecția celulară. De asemenea, acizii grași Omega-3 au roluri bine stabilite în menținerea funcționării normale a sistemului cardiovascular.
Cum alegem suplimente sigure și eficiente
Alegerea suplimentelor alimentare presupune atenție la mai multe criterii esențiale, subliniază specialiștii PRISA (Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare). Eticheta trebuie să fie în limba română, clară și completă, însă la fel de importante sunt și certificările independente precum GMP, NSF sau Tru-ID, care confirmă calitatea și puritatea produsului. Reputația producătorului sau a distribuitorului, transparența privind ingredientele și procesul de fabricație, precum și utilizarea ingredientelor naturale, a extractelor standardizate, a ingredientelor brevetate și a dozelor active corect menționate constituie indicatori relevanți ai unui supliment de încredere. Totodată, prezența unui număr redus de aditivi sau alergeni și recomandările profesioniștilor din domeniul sănătății completează tabloul unor alegeri informate și sigure pentru consumatori.
Pentru cei care vor să aprofundeze subiectul, platforma www.infosuplimente.ro , lansată de PRISA în 2024, oferă criterii clare despre cum se evaluează calitatea unui supliment, cum se citește corect eticheta și cum pot fi interpretate mențiunile validate științific. Conținutul este verificat și susținut de parteneri profesioniști precum Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF), Colegiul Farmaciștilor din România și Consiliul Român pentru Publicitate, oferind consumatorilor un cadru informativ sigur, transparent și credibil.
În cadrul celei mai recente ediții a emisiunii Tinerețe fără bătrânețe de la Digi24, Gerald Flintoacă Filip a aprofundat criteriile esențiale de selecție a unui supliment, procesul riguros de notificare și modul în care suplimentele pot sprijini sănătatea în contextul vieții moderne.
Interviu cu GERALD Flintoacă Filip – Secretar General PRISA
Concluzie: suplimentele, un sprijin real pentru sănătatea omului modern
Suplimentele alimentare nu înlocuiesc tratamente și nu promit rezultate imediate, însă pot fi un aliat important pentru sănătatea omului modern. Alimentația sărăcită în nutrienți, ritmul de viață accelerat, stresul cronic, sedentarismul și poluarea pun presiuni majore asupra organismului.
Suplimentele nu substituie un stil de viață echilibrat, dar pot completa dieta și pot susține funcțiile normale ale organismului. Într-o țară în care prevenția este încă la început, acestea pot avea un rol semnificativ în protejarea sănătății, atunci când sunt alese și utilizate în mod informat. Pentru cele mai bune rezultate, se recomandă consultarea unui specialist, care poate personaliza recomandările în funcție de nevoile și istoricul medical al fiecărei persoane.
Editor : A.D.V.
