Tabăra ”nu” împotriva reformei judiciare vrute de către premierul italian Giorgia Meloni a obţinut o victorie – cu 54,32% la 45,68% -, după numărarea buletinelor de vot dintr-un sfert dintre secţiile de votare, anunţă luni după-amiaza pe site Ministerul italian de Interne, relatează AFP.
Este vorba despre numărarea voturilor exprimate în referendum în peste 17.000 dintre cele 61.533 secţii de votare.
Un eşec al referendumului ar reprezenta o lovitură dură aplicată lui Meloni, care conduce din octombrie 2022 un Guvern de coaliţie de o stabilitate neobişnuită.
Giorgia Meloni a exclus însă în mod categoric ideea de a demisiona în cazul unei înfrângeri.
Gli italiani hanno deciso. E noi rispettiamo questa decisione.
Andremo avanti, come abbiamo sempre fatto, con responsabilità, determinazione e rispetto verso il popolo italiano e verso l’Italia. pic.twitter.com/KCBf19hO8d— Giorgia Meloni (@GiorgiaMeloni) March 23, 2026
Reforma – care presupune o modificare a Constituţiei – vizează o separare a carierelor judecătorilor şi procurorilor şi modificarea modului de funcţionare a Consiliului Superior al mgistraturii (CSM), organul care-i supervizează pe toţi magistraţii.
Guvernul Meloni consideră că această reformă este indispensabilă în vederea garantării imperaţialităţii sistemului judiciar.
Opoziţia o consideră însă o tentativă de acaparare de către putere a magistraţilor şi denunţă o reformă care nu atacă probleme de fond – de exemplu procese prea lungi sau închisori spraaglomerate.
Ce mai controversată parte a acestei reforme vizează modificări ale CSM, au cărui membri sunt în prezent aleşi de către colegii lor şi de către Parlament.
Prin reformă, CSM este împărtţit în două – unul al judecătorilor, celălalt al procurorilor – şi se creează o o nouă Curte Disciplinară, alcătuită din 15 membri.
Trei membri ar urma să fie numiţi de către preşedintele italian, trei să fie traşi la sorţi de pe o lsită întocmită de către Parlament, iar nouă să fie traşi la sorţi dintre judecători şi procurori.
A doua parte a reformei constă în împiedicarea judecătorilor sau procurorilor să treacă dintr-o funcţie în alta – în pofida faptului că o minoritate infimă face acest lucru.
Începând din 2022, ei sunt autorizaţi să-şi schimbe postul numai o singură dată în primii zece ani ai carierei lor.
Acest sistem este considerat de către numeroşi magistraţi drept un bastion împotriva amestecurilor politice, însă susţinătorii reformei afirmă că relaţii prea strânse între procurori şi judecători aduc prejudicii acuzaţilor.
