Parlamentari din trei ţări baltice învecinate cu Rusia – Lituania, Letonia şi Estonia – au îndemnat joi Congresul SUA să respingă o propunere a preşedintelui american Donald Trump, care ar reduce cu aproximativ 200 de milioane de dolari pe an sprijinul pentru apărare în regiune, informează Reuters.
„În această regiune, dacă America iese, intră Rusia”, a declarat fostul ambasador al Lituaniei în Statele Unite, Zygimantas Pavilionis, unul dintre cei 36 de legiuitori din ţările baltice care au semnat o scrisoare comună prin care solicită menţinerea programului Iniţiativa de Securitate Baltică (BSI).
Propunerea de reducere a finanţării vine în contextul în care Trump îşi urmăreşte linia de politica externă „America First” (n.r. America pe primul loc), în care administraţia sa a redus ajutorul extern şi face presiuni asupra ţărilor europene să îşi acopere o parte mai mare din propriile costuri militare.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a amplificat îngrijorările în Europa cu privire la instabilitatea regională şi posibilitatea unor noi agresiuni din partea Moscovei, sporind temerile de-a lungul frontierei NATO şi a Uniunii Europene cu Rusia şi aliatul său, Belarus.
Programul BSI a sprijinit investiţiile în apărare ale celor trei ţări cu sume între 168 şi 231 de milioane de dolari anual, începând cu anul fiscal 2018, conform scrisorii.
Pavilionis, care a declarat că nu ştie când ar putea vota Congresul controlat de republicani pe această temă, a declarat că „pedepsirea de către Pentagon a ţărilor baltice este extrem de ilogică”. „Am fost primii care au încetat să mai cumpere gaz rusesc şi am cheltuit cel mai mult pentru apărare şi pentru sprijinul acordat Ucrainei”, a spus el.
Cele trei state baltice, membre ale NATO şi ale UE, intenţionează să cheltuiască 6,3 miliarde de euro în 2025, aproximativ 3-4% din produsul lor intern brut (PIB), aproape de trei ori mai mult decât înainte de invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Este de aşteptat ca toate trei să-şi crească şi mai mult cheltuielile pentru apărare la peste 5% din PIB anul viitor.
„Pentru fiecare dolar cheltuit pentru BSI, industriei de apărare a SUA i se întorc 3 dolari, deoarece cofinanţăm achiziţiile şi ne investim banii în acestea”, a declarat miercuri pentru Reuters ministrul de externe lituanian, Kestutis Budrys.
Demersuri ale țărilor baltice
Anterior, Reuters a relatat că parlamentele Lituaniei, Letoniei şi Estoniei pregătesc o scrisoare comună prin care solicită şefilor de comisii cheie din Congresul SUA să salveze acest program major de asistenţă pentru securitate în faţa ameninţărilor continue din partea Rusiei, conform unui proiect al notei şi a două persoane familiarizate cu demersul.
Efortul de a salva Iniţiativa de Securitate Baltică (BSI) vine în contextul în care Europa de Est şi statele baltice se confruntă cu ameninţări din ce în ce mai severe, aminteşte Reuters. Miercuri, Polonia a doborât presupuse drone ruseşti în spaţiul său aerian, cu sprijinul aliaţilor săi din NATO, fiind pentru prima dată când un membru al alianţei militare occidentale a recurs la puterea de foc în timpul războiului Rusiei din Ucraina. Toate cele trei naţiuni baltice au o frontieră comună cu Rusia. În august, Lituania a cerut ajutorul NATO, solicitându-i să contribuie la consolidarea apărării sale antiaeriene, după ce două drone militare au ajuns pe teritoriul său din Belarus, un aliat apropiat al Rusiei.
BSI a început în 2020, în timpul primului mandat al preşedintelui american Donald Trump, ca răspuns la ameninţările tot mai mari la adresa securităţii în regiune, după invazia Rusiei în Ucraina din 2014. Programul a oferit recent naţiunilor baltice aproximativ 220 de milioane de dolari în finanţare pentru asistenţă de securitate, deşi suma a variat de la an la an.
Însă, la o întâlnire cu oficiali europeni la sfârşitul lunii august, oficialii Pentagonului au declarat că nu intenţionează să finanţeze programul în următorul an fiscal. De asemenea, aceştia au transmis că intenţionează să elimine în general fondurile de asistenţă de securitate administrate de zona Comandamentului European al SUA, potrivit unor oficiali europeni şi americani care au cunoştinţă despre întâlnire.
Scrisoarea ţărilor baltice, al cărei proiect a fost văzut de Reuters, solicită Congresului să adopte o legislaţie care să codifice şi să finanţeze BSI, în ciuda intenţiei Pentagonului de a elimina programul.
Scrisoarea menţionează că ţările baltice cheltuiesc cu mult peste pragurile minime pentru apărare stabilite de NATO şi că acestea joacă un rol cheie în rezistenţa la agresiunea rusă şi belarusă. De asemenea, se menţionează că SUA are o comunitate baltică semnificativă.
Opoziţie în Congresul SUA faţă de demersul Pentagonului
Membrii Congresului – inclusiv unii aliaţi republicani ai preşedintelui Trump – s-au opus demersului Pentagonului. Dacă BSI ar fi autorizat în mod specific în proiectele de lege anuale privind apărarea şi cheltuielile care trec prin Congres, ar putea apărea un impas, oficialii Pentagonului putând refuza să cheltuiască fondurile.
În timpul celei mai recente întâlniri cu oficiali europeni, oficialii Pentagonului au recunoscut că un astfel de scenariu s-ar putea produce şi că rezultatul ar fi incert, a declarat o persoană familiarizată cu întâlnirea.
„Pe lângă consolidarea propriei noastre capacităţi de apărare, această asistenţă ne-a permis să ne atingem obiectivele mai rapid, precum şi să achiziţionăm sisteme de apărare americane”, a declarat Sarah Luure, purtător de cuvânt al ambasadei Estoniei la Washington. „Suntem recunoscători şi am dori să vedem continuarea Iniţiativei de Securitate Baltică”, a adăugat ea.
Un oficial de rang înalt din administraţia Trump a indicat că reprezentanţii Casei Albe au susţinut decizia Pentagonului de a reduce drastic programul BSI.
„Europa şi-a intensificat eforturile pentru a-şi asuma mai multă responsabilitate pentru propria apărare”, a declarat oficialul de rang înalt din administraţie. „Mulţi dintre aliaţii noştri europeni se numără printre cele mai bogate ţări din lume; sunt pe deplin capabili să finanţeze aceste programe dacă doresc”, a adăugat el.
Editor : C.A.