Nivelul record de scăzut al Dunării a scos la iveală vestigii ale trecutului nazist al Europei, zeci de nave din Al Doilea Război Mondial ieşind la suprafaţă din albia fluviului în timpul unei secete severe. În mijlocul Dunării, la graniţa dintre Serbia şi România, corpul dezmembrat al unei nave putea fi văzut pe un banc de nisip care, în mod normal, se află sub apă. Alte nave erau parţial scufundate, iar despre unele dintre ele se crede că încă sunt încărcate cu armament, relatează The Guardian.
Navele făceau parte din flota lui Adolf Hitler de la Marea Neagră, pe care armata germană a scufundat-o intenţionat spre sfârşitul războiului, pentru a încetini înaintarea sovietică. Istoricii afirmă că până la 200 de nave de război germane au fost scufundate în acest mod în septembrie 1944. Germania nazistă s-a predat însă abia în anul următor, în mai 1945.
Navele scufundate au mai ieşit la suprafaţă în timpul secetelor anterioare, pentru ca apoi să dispară din nou odată cu creşterea nivelului apei pe Dunăre, al doilea cel mai lung fluviu din Europa. Guvernul sârb a încercat în trecut să îndepărteze epavele, însă majoritatea au rămas pe loc din cauza explozibililor pe care îi transportau.
Alte vestigii din Al Doilea Război Mondial au fost descoperite în alte zone ale fluviului, inclusiv o motocicletă militară germană la Budapesta, în Ungaria.
În Slovacia, poliţia a recuperat o bombă britanică neexplodată, de 700 de kilograme. Potrivit poliţiei, autorităţile au încărcat-o într-un „vehicul de pompieri special modificat, prevăzut cu un strat de nisip, care a asigurat transportul în siguranţă”, după care au dus-o într-o groapă adâncă de cinci metri pentru a o detona.
În 1944, Royal Air Force, forţele aeriene britanice, au minat Dunărea pentru a împiedica deplasarea trupelor inamice.
Dunărea, care traversează zece ţări, a devenit tot mai dificil de navigat, deoarece nivelul scăzut al apei creează condiţii periculoase. Secetele prelungite au făcut ca nivelurile apei în marile râuri europene să fie semnificativ mai scăzute decât cele obişnuite pentru această perioadă a anului, provocând o criză energetică, în condiţiile în care numeroase centrale electrice depind de sursele naturale de apă pentru răcire.