Administraţia Trump intenţionează să oprească programele de asistenţă în domeniul securităţii pentru Europa, inclusiv o iniţiativă de fortificare a flancului estic împotriva unui potenţial atac al Rusiei, în încercarea de a redefini rolul SUA în cadrul NATO, scrie The Washington Post (WAPO), care a vorbit cu şase persoane familiarizate cu această chestiune. Şi Financial Times (FT) publică, tot pe surse, informaţii similare.
SUA vor elimina treptat programele de asistenţă în materie de securitate pentru armatele europene de-a lungul frontierei cu Rusia, deoarece îndeamnă continentul să plătească mai mult pentru propria apărare. Potrivit Financial Times, oficialii Pentagonului au informat săptămâna trecută diplomaţii europeni că SUA nu vor mai finanţa programele de instruire şi echipare a armatelor din ţările est-europene care ar fi în prima linie a oricărui conflict cu Rusia, au declarat persoane familiarizate cu acest subiect.
Oficialii de la zeci de ambasade europene din Washington, inclusiv din ţări care nu beneficiază de asistenţă, au participat la o reuniune în cadrul căreia oficialii Pentagonului le-au comunicat reducerile, potrivit FT. Guvernele europene au fost surprinse de această comunicare şi încearcă să obţină mai multe detalii de la Washington, potrivit a doi diplomaţi informaţi cu privire la discuţii.
Măsura pare să aibă scopul de a încuraja ţările europene mai bogate să plătească mai mult pentru asistenţa în materie de securitate acordată statelor din prima linie, a declarat un oficial european.
Într-o declaraţie, Casa Albă a afirmat că decizia sa de a reduce ajutorul pentru securitate a fost „coordonată” cu europenii şi este în concordanţă atât cu ordinul executiv al lui Trump de a reevalua ajutorul extern al SUA, cât şi cu „accentul pe care îl pune de mult timp pe asigurarea faptului că Europa îşi asumă mai multă responsabilitate pentru propria apărare”.
Cheltuielile pentru programul Pentagonului intră sub incidenţa unei prevederi cunoscute sub numele de secţiunea 333 şi trebuie aprobate de Congresul SUA. Reducerea finanţării prevăzute la secţiunea 333 ar afecta un program cu un buget mondial de peste 1 miliard de dolari, potrivit estimărilor Senatului, reducând potenţial cu sute de milioane de dolari suma pe care SUA o trimite ţărilor de la graniţa cu Rusia. Pentagonul nu a informat legislatorii cu privire la suma exactă care va fi eliminată treptat. Fondurile deja aprobate vor fi disponibile până la sfârşitul lunii septembrie 2026, precizează FT.
Decizia ar avea un impact asupra ajutorului militar în valoare de sute de milioane de dolari pe care se bazează unii dintre cei mai vulnerabili membri ai alianţei. Programul a alocat 1,6 miliarde de dolari în Europa între 2018 şi 2022, aproximativ 29% din cheltuielile globale ale secţiunii 333, potrivit Oficiului pentru Responsabilitate al Guvernului SUA. Printre principalii beneficiari se numără Estonia, Letonia şi Lituania.
Oficialii europeni încearcă, de asemenea, să înţeleagă dacă finanţarea internă poate acoperi deficitul sau dacă reducerile vor avea un impact asupra elementelor critice ale securităţii europene.
Printre programele care vor fi suspendate se numără Iniţiativa de Securitate Baltică, un efort de consolidare a celor trei ţări cu fonduri pentru infrastructura militară şi instruire. În cadrul NATO, Estonia, Lituania şi Letonia cheltuiesc cea mai mare parte a PIB-ului lor pentru apărare, dar au economii relativ mici, ceea ce face ca finanţarea SUA să fie extrem de importantă pentru ele.
Această măsură a alarmat aliaţii SUA, în timp ce congresmenii americani sunt confuzi, scrie The Washington Post.
„Ruşii se interesează cu adevărat doar de dolarii americani, trupele americane şi drapelul american”, a declarat pentru Washington Post un oficial european îngrijorat de semnalul pe care l-ar trimite Moscovei o reducere a ajutorului american.
Senatoarea Jeanne Shaheen, liderul democraţilor din Comisia pentru relaţii externe a Senatului, a descris reducerile ca fiind „o măsură greşită, care transmite exact semnalul greşit în momentul în care încercăm să-l forţăm pe Putin să se aşeze la masa negocierilor şi să descurajăm agresiunea rusă”.
Programul separat al SUA de finanţare militară externă, care oferă finanţare ţărilor pentru achiziţionarea de bunuri de mare valoare, cum ar fi avioane de luptă, nave şi tancuri, nu este afectat de cea mai recentă decizie, potrivit unei persoane familiarizate cu acest subiect.
Reducerile vin şi în contextul în care şeful pentru politici al Pentagonului, Elbridge Colby, încearcă să transfere resursele de apărare ale SUA în zona Indo-Pacific pentru a spori descurajarea şi a reduce şansele unui conflict cu China în legătură cu Taiwanul.
La începutul acestui an, Washingtonul a oprit brusc livrările de muniţii şi mai multe arme de mare valoare destinate Ucrainei, după ce Colby a iniţiat o revizuire ce a ridicat îngrijorări cu privire la propriile stocuri ale SUA. Ulterior, Trump a ordonat reluarea livrărilor.
Sub presiunea lui Trump, aliaţii SUA din NATO au convenit în iunie să-şi mărească cheltuielile de apărare la 5% din PIB.
Viitorul Iniţiativei de Securitate Baltică, un program separat creat în 2020 pentru a consolida forţele armate ale Estoniei, Letoniei şi Lituaniei, este, de asemenea, ameninţat. Anul trecut, Congresul a aprobat 288 de milioane de dolari pentru a sprijini iniţiativa. Casa Albă nu a solicitat finanţare suplimentară pentru program în bugetul pentru anul viitor. O persoană familiarizată cu acest subiect a declarat că programul este reevaluat de administraţie.
Pierderea asistenţei de securitate din partea SUA ar fi „foarte dificilă” pentru statele baltice, a declarat amiralul american în retragere Mark Montgomery, actualmente membru senior al think-tank-ului Foundation for the Defense of Democracies. „Ideea este să le oferim capacitatea de a se apăra singure”, a explicat el.
Toate cele trei state au graniţe terestre cu Rusia, iar regiunea a fost supusă unor atacuri atribuite Moscovei, inclusiv asupra infrastructurii critice din Marea Baltică, atacuri cibernetice şi sabotaje.
Pe de altă parte, administraţia efectuează o revizuire a dislocării trupelor sale în întreaga lume şi a declarat că intenţionează să-şi reducă prezenţa în Europa.
Trump s-a întâlnit miercuri la Casa Albă cu preşedintele Poloniei, Karol Nawrocki, şi a declarat că nu are intenţia de a-şi retrage trupele din această ţară. SUA au aproximativ 10.000 de soldaţi staţionaţi în Polonia, pe bază de rotaţie, iar Trump s-a declarat „foarte mulţumit” de acest aranjament. „Vom trimite mai mulţi soldaţi acolo, dacă vor dori”, a adăugat el.
Trump a oscilat în abordarea sa faţă de Europa în contextul conflictului de lungă durată din Ucraina, manifestând atât frustrare, cât şi bunăvoinţă faţă de Putin, în timp ce susţinea planurile de sprijinire a Kievului prin vânzarea de arme americane şi garanţii de securitate.
Pentagonul sub Trump a transmis, de asemenea, semnale contradictorii, au afirmat mai multe persoane familiarizate cu acest subiect. În iulie, secretarul apărării Pete Hegseth s-a întâlnit cu liderii celor trei ţări baltice care se învecinează cu Rusia, Estonia, Letonia şi Lituania, ocazie cu care a lăudat eforturile acestora de a creşte cheltuielile pentru apărare. Însă, în culise, biroul de politici al Departamentului Apărării a depus eforturi agresive pentru a pune capăt anumitor programe de sprijin.
În Congresul condus de republicani, unde sprijinul bipartizan pentru NATO şi Ucraina rămâne puternic, asistenţii şi-au exprimat confuzia cu privire la planul administraţiei. Ei au spus că nu este clar cât de mult vor fi afectate fondurile şi dacă vreuna dintre sumele vizate are legătură cu Ucraina. Un asistent al Senatului a spus că Departamentul Apărării nu a furnizat legislatorilor informaţii cu privire la această chestiune, în ciuda solicitărilor în acest sens.
David Baker, şeful Pentagonului pentru politica europeană şi NATO, a informat un grup de oficiali europeni din domeniul apărării cu privire la această decizie la sfârşitul săptămânii trecute, atribuind schimbarea priorităţilor din cadrul administraţiei, au declarat persoane familiarizate cu această chestiune. Baker colaborează în mod strâns cu şeful pentru politici al Pentagonului, Elbridge Colby, care susţine de mult timp că Statele Unite nu pot menţine nivelul actual de sprijin pentru Europa şi vrea să-şi dubleze eforturile de descurajare a Chinei în Pacific.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
