În plin scandal privind rolul jucat în campania electorală din România de platforma de socializare chineză TikTok, un caz similar se înregistrează în Irlanda. O anchetă a ONG-ului Global Witness a constatat că platforma de partajare video a aprobat dezinformări evidente legate de alegerile din Irlanda, inclusiv prin propagarea unor aberații precum permiterea votului pe Facebook sau obligația de a fi de două ori vaccinat împotriva Covid-19 pentru a avea dreptul să votezi, potrivit rte.ie.
Dezvăluirile probate și deja recunoscute de TikTok, care are sediul central chiar la Dublin, vin în contextul uriașului scandal din România, unde rețeaua chineză este acuzată de fapte similare în cazul campaniei electorale mascate duse de Călin Georgescu, câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale.
Experimentul unui ONG
Global Witness a trimis 14 anunțuri în limba engleză și 14 anunțuri în limba irlandeză care conțineau dezinformări cu privire la vot. TikTok a aprobat trei dintre reclamele în limba engleză și opt dintre reclamele în limba irlandeză.
Global Witness a retras anunțurile înainte ca acestea să poată fi publicate pe platformă.
Printre faberațiile conținute în anunțuri se numără afirmațiile false conform cărora oamenii ar trebui să prezinte dovada a două vaccinuri Covid pentru a putea vota, că pot vota prin poștă după închiderea urnelor și că își pot exprima votul pe Facebook.
Problema, limba irlandeză
Global Witness a declarat că există un punct vulnerabil în sistemul de moderare al TikTok atunci când vine vorba de limba irlandeză.
Potrivit celui mai recent raport de transparență al platformei în temeiul Legii UE privind serviciile digitale, TikTok nu are moderatori dedicați limbii irlandeze.
„Platformele de social media au responsabilitatea de a menține alegerile în siguranță”, a declarat Ava Lee de la Global Witness.
„Pe măsură ce din ce în ce mai mulți oameni își primesc știrile de pe rețelele sociale, platformele ar trebui cel puțin să se asigure că acest conținut este lipsit de cele mai evidente forme de dezinformare”, a declarat Lee.
Răspunsul oferit de TikTok
Ca răspuns la constatările investigației, TikTok a declarat pentru Global Witness că toate anunțurile care au fost prezentate au încălcat politicile sale de publicitate și că a efectuat o investigație pentru a afla de ce unele dintre anunțuri nu au fost respinse.
Compania a subliniat că anunțurile pot trece prin etape suplimentare de revizuire pe măsură ce sunt îndeplinite anumite condiții, cum ar fi atingerea anumitor praguri de impresii sau raportarea de către utilizatori după ce anunțul a intrat în direct.
„Niciunul dintre aceste anunțuri nu a apărut vreodată pe TikTok și majoritatea au fost respinse corect în prima etapă de moderare”, a declarat un purtător de cuvânt al TikTok.
„Vom continua să aplicăm poziția noastră de lungă durată conform căreia nu permitem publicitatea politică pe TikTok și am lansat un centru electoral dedicat, în aplicație, pentru a oferi utilizatorilor noștri informații autorizate despre alegeri”, a adăugat compania.
Ce fac autoritățile
Între timp, autoritatea de reglementare a mass-media Coimisiún na Meán a declarat că a primit până în prezent șase întrebări la centrul său de contact privind alegerile generale din partea candidaților și/sau a partidelor politice, care includ preocupări referitoare atât la radiodifuziune, cât și la platformele online.
Trei dintre contacte se refereau la platformele digitale, dar An Coimisiún a declarat că nu comentează natura plângerilor individuale.
Separat, Centrul Național de Securitate Cibernetică (NCSC) a declarat că, în acest moment, nu dispune de dovezi care să sugereze că sistemele legate de alegeri au fost efectiv vizate sau compromise de atacuri cibernetice.
NCSC a declarat că evaluările sale indică un risc mediu de potențiale incidente cibernetice în preajma alegerilor și că funcționează în continuare într-o poziție de monitorizare sporită.
Ziua alegerilor
Irlandezii au început să voteze vineri dimineaţă în alegeri legislative care se anunţă strânse între cele trei partide principale ale ţării, la finalul unei campanii fulger, care a fost dominată de criza locuinţelor şi de costul vieţii, transmite AFP, preluată de Agerpres.
Cele două partide de centru-dreapta din coaliţia aflată la putere, Fine Gael şi Fianna Fail, sunt umăr la umăr cu partidul naţionalist de stânga Sinn Fein.
Alegătorii au început să voteze la ora 07:00 GMT pentru a alege cei 174 de deputaţi ai camerei inferioare a parlamentului, Dail, acestei ţări cu o populaţie de 5,4 milioane de locuitori.
Simon Harris (38 de ani), şeful guvernului din aprilie şi liderul Fine Gael, intra în alegeri dintr-o poziţie bună după ce şi-a revitalizat partidul, aflat la guvernare din 2011, însă gafele sale din timpul campaniei s-au reflectat direct în sondaje. Un clip video care îl arată întorcând spatele unei asistente sociale în timp ce aceasta îi explica dificultăţile cu care se confruntă a fost vizionat de peste trei milioane de ori.
Ce spun sondajele
Potrivit ultimului sondaj de opinie dinaintea votului, publicat miercuri seara, Fianna Fail ar urma să fie pe primul loc cu 22% din voturi, înaintea lui Fine Gael (în coborâre) şi Sinn Fein (în creştere), la egalitate cu 20%. Independenţii ar câştiga 14% din voturi.
Deric Sweeman, un şofer de camion în vârstă de 55 de ani, a fost primul care a votat la o secţie de votare din nordul Dublinului şi a dat votul formaţiunii Sinn Fein. „A sosit momentul schimbării. Fine Gael şi Fianna Fail au avut timp să rezolve lucrurile, dar nu au făcut-o”, a declarat el pentru AFP. Locuinţele şi îmbunătăţirea infrastructurii trebuie să fie prioritatea următorului guvern, consideră acesta.
De câteva zile, Mary Lou McDonald, lidera Sinn Fein, afirmă că există „un elan favorabil unei schimbări”. Acest partid, care nu a guvernat niciodată în Irlanda, este fosta aripă politică a grupării paramilitare IRA care a luptat împotriva britanicilor în Irlanda de Nord până la acordul de pace din 1998.
Fianna Fail şi Fine Gael s-au succedat la putere de la independenţa Irlandei faţă de Regatul Unit în 1921.
După ultimele alegeri din 2020, câştigate ca număr de voturi de Sinn Fein, cele două partide de centru au format o coaliţie guvernamentală cu Verzii.
Simon Harris şi Michael Martin, liderul Fianna Fail şi actualul ministru de Externe, au exclus orice coaliţie cu Sinn Fein pe toată durata campaniei, ceea ce reduce considerabil şansele partidului de stânga de a putea forma un guvern.
Criza locuințelor
Toţi cei trei candidaţi au acordat prioritate crizei locuinţelor, în contextul unei penurii semnificative de proprietăţi imobiliare şi a creşterii populaţiei din cauza imigraţiei.
Potrivit institutului european de statistică Eurostat, cheltuielile pentru locuinţe reprezintă 50% din venitul gospodăriilor în Irlanda. Chiriile au crescut cu 68% între 2010 şi 2021.
Criza costului vieţii, sănătatea, dizabilităţile şi imigraţia au dominat dezbaterile din campania electorală.
Sinead Cashman, o logopedă în vârstă de 34 de ani, a votat pentru partidele mici. „Suntem o ţară bogată, dar nu credem că banii sunt folosiţi în cel mai eficient mod”, a spus ea pentru AFP. „Guvernul trebuie să lucreze pentru a îmbunătăţi sectorul sănătăţii, care nu funcţionează”, a adăugat ea.
Este de aşteptat ca un sondaj la ieşire de la secţiile de votare să dea o idee despre rezultate vineri seara, după ce secţiile de votare se vor închide la ora 22:00 GMT.
Numărarea voturilor va începe sâmbătă dimineaţă, dar ar putea dura câteva zile din cauza sistemului electoral complex din Irlanda. Vor urma apoi discuţiile pentru formarea unei coaliţii, deoarece este foarte puţin probabil ca un partid să obţină suficiente voturi pentru a guverna singur.
Editor : Marina Constantinoiu
