Senatorul de centru-dreapta Rodrigo Paz a câştigat duminică al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Bolivia, devansându-l pe rivalul său Jorge „Tuto” Quiroga, într-o ţară afectată de o profundă criză economică după douăzeci de ani de guverne socialiste, relatează AFP.
Considerat perdant în ultimele sondaje, Rodrigo Paz a obţinut 54,6% din voturi, potrivit numărării a 97,8% din buletinele de vot, a anunţat Tribunalul Suprem Electoral (TSE). Adversarul său a obţinut 45,4% din voturi.
La anunţarea rezultatelor, străzile din La Paz, până atunci aproape pustii, s-au umplut de susţinătorii câştigătorului, în sunetul petardelor, al strigătelor de bucurie şi al muzicii.
„Am venit să sărbătorim victoria cu multă speranţă că vom da un nou curs Boliviei”, a declarat Julio Andrey, un avocat în vârstă de 40 de ani, considerând că acest economist în vârstă de 58 de ani era „mai aproape de revendicările populare” decât rivalul său, potrivit News.ro.
Moştenitor al unei dinastii politice influente, Rodrigo Paz este un politician moderat, cu un ton populist, care se prezintă ca un om al consensului.
„Reconciliere”
„L-am sunat pe Rodrigo Paz Pereira pentru a-l felicita”, a declarat Jorge „Tuto” Quiroga, recunoscându-şi înfrângerea într-un hotel din La Paz. „Este vorba de un rezultat provizoriu, vom aştepta rezultatele oficiale, vom primi procesele-verbale şi le vom compara”, a adăugat el însă.
În faţa presei, popularul vicepreşedinte ales, Edmand Lara, a făcut apel „la unitate şi reconciliere între bolivieni”.
Rodrigo Paz ajunge la putere într-o ţară care, sub Evo Morales (2006-2019), a făcut un viraj radical spre stânga: naţionalizarea resurselor energetice, ruperea relaţiilor cu Washingtonul, alianţe cu Venezuela lui Hugo Chavez, Cuba, China, Rusia sau Iran.
Preşedintele ales urmează să-l înlocuiască la 8 noiembrie pe nepopularul Luis Arce, care a renunţat să candideze din nou şi va părăsi puterea la sfârşitul unui mandat de cinci ani marcat de cea mai gravă criză economică cu care s-a confruntat ţara în ultimii 40 de ani.
Scăderea exporturilor de gaze, cauzată de lipsa investiţiilor, a epuizat rezervele în dolari şi a făcut nesustenabilă politica costisitoare de subvenţionare a combustibililor. Din cauza lipsei de valută pentru importuri, penuria de benzină şi motorină se agravează, iar preţurile cresc vertiginos.
Senatoarea republicană americană Maria Elvira Salazar l-a felicitat pe X pe noul preşedinte ales, salutând Bolivia care, potrivit ei, „se ridică după ani de socialism, corupţie şi promisiuni neîndeplinite”.
„Capitalism pentru toţi”
Inflaţia anuală depăşeşte acum 23%, iar cozile lungi de maşini care aşteaptă o eventuală reaprovizionare a benzinăriilor au devenit ceva obişnuit în această ţară de aproape două ori mai mare decât Franţa, dar cu 11,3 milioane de locuitori.
Cei doi candidaţi au promovat politici similare, bazate pe o reducere semnificativă a cheltuielilor publice – în special a subvenţiilor pentru combustibili – şi o mai mare deschidere către sectorul privat.
Rodrigo Paz a susţinut însă un „capitalism pentru toţi” bazat pe descentralizare şi rigurozitate bugetară înainte de orice nouă îndatorare. Rivalul său, mai radical, pleda pentru o deschidere totală către pieţele internaţionale şi recurgerea la noi credite.
El nu va dispune de o majoritate în Parlament, ceea ce îl va obliga să formeze alianţe. Ajuns în fruntea primului tur în august, el dispune totuşi de cel mai important grup parlamentar, cu 49 de deputaţi şi 16 senatori, înaintea celui al lui Jorge Quiroga (39 şi 12).
„Paz a păstrat un ton foarte calm, foarte centrist”, subliniază politologul Daniela Keseberg, intervievată de AFP. „El comunică bine cu populaţia, se simte că oamenii îl plac (…) a atins inimile celor care doresc o schimbare, dar nu una radicală”.
Noul preşedinte ales va trebui să facă faţă şi opoziţiei puternice a lui Evo Morales, care este în continuare popular în rândul bolivienilor indigeni şi care nu a putut candida din cauza limitei mandatelor.
Editor : B.E.
