Pământul a atins primul prag „catastrofal” legat de emisiile de gaze cu efect de seră, în timp ce recifele de corali se află acum într-un proces aproape ireversibil de distrugere, ceea ce ar putea amenința mijloacele de trai a sute de milioane de oameni, potrivit unui nou raport realizat de Universitatea din Exeter și cercetători din 23 de țări.
Lumea se confruntă cu o „nouă realitate”, după ce a atins primul din mai multe praguri care pot provoca pagube catastrofale dacă omenirea nu ia măsuri urgente, au transmis oamenii de știință cu o lună înainte de summitul climatic COP30 ce se va ține în Brazilia.
Printre aceste puncte de cotitură se numără și distrugerea Amazonului, prăbușirea unui sistem major de curenți oceanici și pierderea calotelor glaciare. Aceste praguri reprezintă momente când oamenii de știință consideră că degradarea severă a unui ecosistem major devine inevitabilă.
Recifele de corali formează un habitat pentru aproximativ un sfert din toate speciile de animale marine, dar sunt considerate unele dintre cele mai vulnerabile sisteme în fața încălzirii globale.
„Dacă nu revenim la temperaturi medii globale de suprafață de 1,2 grade Celsius (și, în cele din urmă, la cel mult 1 grad Celsius) pe cât de repede posibil, nu vom mai avea recife de apă caldă pe planeta noastră la o scară semnificativă”, se menționează în raport.
Recifele de corali au fost afectate de un fenomen global de albire încă din ianuarie 2023 – al patrulea și cel mai grav fenomen identificat de acest gen – cu peste 80% din recifele din peste 80 de țări afectate de temperaturile extreme din oceane.
Recifele de corali au atins acest prag major atunci când temperaturile globale medii au ajuns la 1-1,5 grade Celsius peste media din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Încălzirea globală a ajuns acum la 1,4 grade Celsius peste acea limită.
Fără o reducere rapidă și puțin probabilă a emisiilor de gaze cu efect de seră, pragul de 1,5 grade Celsius va fi atins în următorii 10 ani, potrivit raportului.
„Nu mai putem vorbi despre puncte de cotitură ca despre un pericol viitor”, a spus profesorul Tim Lenton de la Institutul Sistemelor Globale din cadrul Universității din Exeter. „Primul proces al dispariției pe scară largă a recifelor de corali de apă caldă este deja în curs de desfășurare.”
Distrugerea coralilor afectează deja sute de milioane de oameni care depind de aceste recife. În Marea Caraibilor, valurile de căldură, diversitatea scăzută și focarele de boli au adus recifele de corali în pragul colapsului, potrivit raportului.
Unii experți au pus sub semnul întrebării concluziile prezentate în urma acestui raport despre soarta recifelor de corali, argumentând că ele ar putea rămâne în viață chiar și la temperaturi mai mari, scrie The Guardian.
Profesorul Peter Mumby, un cercetător de top de la Universitatea din Queensland, Australia, specializat în recifele de corali, a spus că este conștient de declinul coralilor, dar că se teme că societatea va abandona misiunea de salvare a recifelor dacă oamenii cred că nu mai pot fi salvați.
Unul dintre coautorii raportului, dr. Mike Barrett, a spus că cel mai important este ca omenirea să protejeze acele recife de corali care nu au fost afectate la fel de mult de schimbările climatice.
„Trebuie să ne asigurăm că avem semințele recuperării [coralilor] pentru o lume viitoare în care vom reuși să stabilizăm clima”, a spus Barrett.
Unele părți ale calotei glaciare din vestul Antarcticii sunt „periculos de aproape” de pragul în care nu mai pot fi salvate întrucât gheața se topește într-un ritm accelerat, potrivit lui Lenton.
„Vom depăși pragul de încălzire globală de 1,5 grade Celsius în jurul anului 2030, conform previziunilor actuale”, a mai spus Lenton, care a precizat că există și niște semne pozitive în societate, precum folosirea tot mai frecventă a mașinilor electrice.
Editor : Raul Nețoiu
