Partidul Rassemblement national (RN, extremă dreapta) şi 12 dintre cele 24 de persoane condamnate la 31 martie în dosarul asistenţilor europarlamentari au făcut apel împotriva hotărârii în prima instanţă, potrivit unei surse judiciare, iar judecătorii urmează să se pronunţe până în vara lui 2026, relatează AFP.
Între cele 12 persoane se află şi şefa grupului parlamentar RN în Adunarea Naţională, Matine Le Pen.
Termenul în care se putea face apel a expirat la miezul nopţii de joi spre vineri.
În total, 24 de persoane şi partidul au fost condamnate la 31 martie de Tribunalul Corecţional din Paris, iar un expert contabil a fost exonerat.
Cealaltă jumătate dintre condamnaţi şi-a acceptat pedeapsa din prima instanţă.
Procesul în apel – prevăzut în primul semestru al lui 2026, iar o hotărâre în vara lui 2026 – urmează să fie mai scurt decât primul.
Procesul în prima instanţă a durat două luni, de la 30 septembrie la 27 noiembrie 2024.
În acest dosar, marea majoritate a inculpaţilor şi-a clamat nevinovîţia.
Marine Le Pen, RN şi Wallerand de Saint-Just, trezorierul Partidului Frontul Naţional (FN, devenit RN), au anunţat rapid că fac apel.
Între foştii eurodeputaţi condamnaţi, Louis Aliot, în prezent vicepreşedinte RN şi primar la Perpignan, Nicolas Bay, Bruno Gollnisch şi Fernand Le Rachinel au făcut apel, dar şi foşti asistenţi europarlamentari condamnaţi în prima instanţă Julien Odoul, Timothée Houssin – ambii deputaţi RN în prezent -, Catherine Griset, Guillaume L’Huillier şi Jeanne Pavard.
Expertul contabil Nicolas Crochet, un prieten din tinereţe al lui Marine Le Pen, condamnat şi în dosarul cu privire la kituri de campanie în alegerile legislative din 2012, a făcut de asemenea apel împotriva condamnării.
Fosta preşedintă RN a fost condamnată la 31 martie la cinci ani de ineligibilitate imediată, patru ani de închisoare dintre care doi cu executare prin purtarea unei brăţări electronice şi la plata unei amenzi de 100.000 de euro.
Ea a fost găsită de tribunal vinovată de faptul că s-a aflat în ”centrul” acestui sistem de deturnare de fonduri publice, creat cu scopul de a plăti salariaţi ai RN cu bani de la Parlamentul European (PE), un prejudiciu stabilit de instanţă la patru milioane de euro, în perioada 2004-2016.
Parchetul a justificat pedeapsa la ineligibilitate imediată pe care a cerut-o evocând un ”risc de recidivă”.
Marine Le Pen nu a recunoscut niciodată faptele şi nici nu a ”conştientizat cerinţa specială a probităţii” a unei funcţii alese şi nici ”responsabilităţile care decurg” din aceasta, se arată în hotărâre.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
