În timp ce spectrul belicos al președintelui rus Vladimir Putin planează asupra regiunii, țările baltice au semnat vineri un acord prin care se angajează să planifice în comun evacuările în masă, dacă situația o cere. „Procedurile clare sunt cruciale, la fel ca schimbul rapid de informații”, spune ministrul lituanian de Interne.
Miniștrii de interne din Lituania, Letonia și Estonia s-au angajat să elaboreze planuri comune de evacuare în masă, să raționalizeze schimbul de informații și să se asigure că grupurile vulnerabile nu sunt lăsate în urmă în timpul evacuărilor, scrie Politico.
Vor fi împărtășite date privind capacitatea de evacuare, posibilele coridoare de evacuare și situația principalelor puncte de trecere a frontierei, pe măsură ce cresc temerile cu privire la situația de securitate din regiunea baltică.
„Procedurile clare sunt esențiale, la fel ca și schimbul rapid de informații”, a declarat ministrul lituanian de interne, Vladislav Kondratovič, într-un comunicat de presă, adăugând că acest lucru ar asigura o desfășurare rapidă a măsurilor și ar garanta că nu există panică înainte și în timpul unei crize.
„Este important ca țările baltice să mențină o abordare unitară și să coordoneze acțiunile atunci când apar amenințări, pentru a asigura siguranța cetățenilor noștri – în special în cazul unei evacuări la scară largă”, a spus el.
Zapad 2025
Măsura vine înaintea Zapad 2025 – exercițiul militar comun între Moscova și Minsk – care va avea loc în Belarus în septembrie. Oficialii aliați sunt din ce în ce mai îngrijorați de aceste exerciții, pe care unii le consideră un potențial preludiu al unei agresiuni.
Liderul opoziției din Belarus, Sviatlana Tsikhanouskaya, a avertizat într-un interviu recent acordat Euronews că exercițiile reprezintă o amenințare reală, menționând că Zapad 2021 a precedat invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina.
Acordul baltic urmează unei declarații comune făcute la sfârșitul lunii mai de miniștrii de interne și ai protecției civile din opt țări ale UE – Belgia, Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Finlanda și Suedia – care solicită măsuri suplimentare urgente pentru consolidarea protecției civile, a pregătirii și a rezilienței atât la nivel național, cât și la nivelul UE.
Declarația subliniază faptul că securitatea națională nu se referă doar la pregătirea militară, ci depinde și de pregătirea civilă. Capacitatea de a menține stabilitatea internă și de a răspunde la o gamă largă de crize, de la dezastre naturale la amenințări hibride, este vitală „pentru a ne proteja cetățenii și pentru a-i ajuta să se protejeze singuri, acum și în viitor”, au scris miniștrii în declarația comună.
Editor : Sebastian Eduard
