Vinerea Mare este ziua în care Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce. Este denumită și Vinerea Seacă, deoarece ziua marchează momentul suferințelor pe care Mântuitorul le-a îndurat în drumul Său spre muntele Golgota, iar mulți dintre credincioși aleg să țină post negru. Care sunt cele mai importante obiceiuri și tradiții din Vinerea Patimilor.
Vinerea Sfântă este ultima zi de vineri înainte sărbătorii Paștelui. Mai este cunoscută și sub denumirea de Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Mare și este una dintre cele trei zile de sărbătoare religioasă creștină numite și “Triduum Sacrum”, din care mai fac parte Joia Mare și Sâmbăta Mare.
Vinerea Mare 2025: Semnificația zilei din Săptămâna Patimilor
În Vinerea Mare se face pomenire de sfintele, mântuitoarele și înfricoșătoarele Patimi ale lui Hristos. Din Scriptură aflăm că, după ce Mântuitorul Iisus a fost biciuit, Pilat, spălându-se pe mâini, îi rostește sentiința. Hristos a fost trimis spre locul răstignirii, purtându-Și crucea.
Potrivit Sfintelor Evanghelii, în momentul în care Iisus Și-a dat Duhul, s-au arătat mai multe semne miraculoase printre care: catapeteasma templului s-a rupt, pământul s-a cutremurat, pietrele s-au despicat, iar multe trupuri ale celor adormiți au înviat.
În Vinerea Patimilor are loc slujba numită Ceasurile împărătești și Vecernia. Acum se scoate Sfântul Epitaf din altar și este așezat în mijlocul bisericii, pentru închinarea credincioșilor.
Tradiții și obiceiuri în Vinerea Mare
Denia Prohodului Domnului
Vinerea Mare este zi aliturgică. În această zi nu se săvârșește nici una dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principală a zilei este scoaterea Sfântului Epitaf din altar și așezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. În Vinerea Patimilor se cântă Prohodul și se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf. Acest obicei reprezintă o procesiune de înmormântare.
După procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este așezat pe Sfânta Masă din altar, acolo unde rămâne până la la sărbătoarea de Înălțare. Punerea pe Sfânta Masă reprezintă punerea Domnului în mormânt.
Trecerea pe sub masa în Vinerea Mare
După ce Epitaful este așezat pe o masa înaltă, credincioșii vin pe rând și săruta Sfânta Evanghelie și Sfânta Cruce, apoi trec pe sub masă. Obiceiul semnificând unicitatea Jertfei Fiului lui Dumnezeu.
În Vinerea Mare se ține post negru
În această zi se ține post negru, deoarece ziua sfântă marchează momentul suferințelor pe care Mântuitorul le-a îndurat în drum spre muntele Golgota, acolo unde a fost răstignit.
Persoanele care nu pot să țină postul, nu trebuie să mănânce urzici în Vinerea Mare și nici să pună oțet în mâncare, pentru că Mântuitorului i s-a dat să bea oțet după ce a fost biciuit.
În zorii zilei de Vinerea Mare, creștinii obișniesc să afume casa cu tămâie, înconjurând-o de trei ori, pentru a proteja locuința.
Potrivit superstițiilor, dacă plouă în Vinerea Mare va fi un an bun și mănos, iar în cazul în care nu plouă, anul nu va fi unul roditor.
În Vinerea Mare se face pomenirea „Sfintelor și Mântuitoarelor și înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului si Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos”.
Obiceiuri interzise în Vinerea Mare
Femeile nu coc în Vinerea Mare cozonaci, pâine sau orice alte aluaturi, de teamă să nu ardă mâinile Maicii Domnului, potrivit superstițiilor.
De asemenea, în Vinerea Mare femeile nu cos. Potrivit tradițiilor strămoșești, cine nu respectă acest obicei ar putea orbi.
Femeile nu țes și nu spală în Vinerea Patimilor, pentru a nu o supăra pe Sfânta Vineri.
În Vinerea Mare nu se mai face curățenie, nicio altă activitate casnică ori treburi grele în gospodărie.
Conform tradițiilor din popor, în Vinerea Mare nu se sacrifică animale.
Săptămâna Mare trebuie să fie o perioadă de liniște în care să primeze iubirea față de noi și aproapele nostru. Este un timp bun pentru a cere iertare tuturor celor dragi, dar și pentru a face o faptă bună în fiecare zi. Îi îndemn pe credincioși să aștepte cu smerenie, iubire, credință și duh de pace sfânta sărbătoare a Învierii Domnului.”, a declarat pentru Digi24 Părintele Cazacu.
Editor : C.S.
