De două ori pe an, ne schimbăm ora la ceasuri, o ajustare care, deși aparent minoră, poate avea efecte vizibile asupra organismului. Este vorba despre trecerea la ora de vară și la cea de iarnă, un obicei introdus inițial pentru a valorifica mai bine lumina naturală a zilei. Răzvan Lungu, medic specialist pneumolog cu atestat în somnologie, a explicat pentru Digi24 ce obiceiuri ne pot ajuta să ne adaptăm mai ușor la această schimbare.
Odată cu trecerea la ora nouă, multe persoane experimentează inițial somnolență dimineața, dificultăți în a adormi, schimbări ale stării de spirit sau o scădere a capacității de concentrare. Aceste efecte sunt, de regulă, temporare, iar organismul se adaptează treptat, în câteva zile.
Când trecem la ora de iarnă în 2025
Ora de iarnă marchează revenirea României la timpul legal standard, corespunzător fusului orar Eastern European Time (EET, UTC+2). Aceasta se aplică începând cu ultima duminică din octombrie și rămâne valabilă până la trecerea la ora de vară.
Ora de vară reprezintă o ajustare sezonieră, folosită pentru a valorifica mai bine lumina naturală în lunile calde, când ceasurile sunt date înainte cu o oră, la Eastern European Summer Time (EEST, UTC+3). În acest fel, ora de iarnă este considerată timpul oficial, iar ora de vară doar o convenție temporară.
În România, trecerea la ora de iarnă are loc în fiecare an în ultima duminică din octombrie. În 2025, acest lucru se va întâmpla în noaptea de 25 spre 26 octombrie, când ceasurile se dau înapoi cu o oră. Astfel, ora 04:00 dimineața devine ora 03:00.
Cum ne adaptăm mai ușor la schimbarea orei
„La trecerea la ora de iarnă, ceasurile se dau înapoi cu o oră, iar acest lucru face ca adaptarea să fie, de obicei, mai ușoară, deoarece câștigăm o oră de somn în plus. Totuși, persoanele care au obiceiul să se culce devreme (de exemplu, în jurul orei 22:00) pot resimți această schimbare ca fiind mai dificilă.
La schimbarea orei este posibil ca starea de somnolență să fie resimțită mai târziu, iar dacă încercăm să adormim la ora obișnuită, să nu reușim. De aceea, este recomandat să menținem o oră fixă de trezire și să permitem ceasului nostru biologic să își ajusteze treptat ora de culcare.”, a explicat medicul Răzvan Lungu.
Trecerea la ora de iarnă: un program etapizat
„Dacă ne este greu să tolerăm o schimbare bruscă a programului de somn este util ca, înainte cu 5 -7 zile de trecerea la ora nouă, să începem o ajustare treptată: să ne culcăm și să ne trezim cu aproximativ 15 minute mai devreme în fiecare zi.
Pentru a adormi mai ușor este recomandat să evităm lumina puternică seara, cu aproximativ o oră înainte de culcare. În schimb, dimineața este bine să ne expunem cât mai mult la lumină, de preferat naturală, pentru a sprijini procesul de trezire.
Dacă adormirea este dificilă, se poate lua un supliment cu 1 mg de melatonină, cu aproximativ o oră înainte de ora estimată de culcare. Totuși, este de preferat să folosim în primul rând expunerea la lumină pentru a stimula sau, dimpotrivă, a inhiba producția naturală de melatonină a organismului.”, conchide Răzvan Lungu, medic specialist pneumolog, atestat în somnologie.
Pe 22 septembrie 2025, la ora 21:19 (ora României), are loc echinocțiul de toamnă, un fenomen astronomic ce marchează trecerea oficială de la vară la toamnă în emisfera nordică.